Ziua în care Cadrilaterul a intrat în granițele României. Rugăciunea copiilor de la sud de Dunăre: „Şi dă-ne, nouă, Doamne, Dobrogea îndărăt“

Cadrilaterul, numit și „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.

Regina Maria, în mijlocul unor români din Cadrilater

La 10 august 1913, a fost semnat tratatul care punea capăt celui de-al Doilea Război Balcanic, consfințind înfrângerea Bulgariei. România a anexat Cadrilaterul, iar Grecia și Serbia și-au împărțit Macedonia.

„Cadrilater este o noţiune mai mult de dicţionar şi de geometrie decât de geografie. În fapt, Cadrilaterul este o parte indestructibilă a Dobrogei“, caracteriza atât de frumos partea de sud a Dobrogei regretatul prof.dr.univ. Gheorghe Dumitraşcu.

Conferinţa de pace de la Bucureşti, prin tratatul semnat la 28 iulie/10 august 1913, atribuie României Cadrilaterul, cu suprafaţa de 7 726 km şi 282 000 locuitori. Articolul 2 al tratatului stipula că noua noua graniţă româno-bulgară «va porni de la Dunăre, la sud de Turtucaia, ca să ajungă la Marea Neagră, la miazăzi de Ecrene».

Guvernul bulgar era chemat să nu valideze anexarea noilor teritorii, atribuite prin tratatul de la Bucureşti, pentru că astfel ar fi arătat că este mulţumit de situaţia creată.

Rugăciune: „Şi dă-ne nouă Doamne Dobrogea îndărăt"

Libertatea cultului religios ar fi fost şi ea grav încălcată, relatează Historia. Episcopul Bartolomeu numea "eretică" biserica naţională bulgară şi îi îndemna pe credincioşii ei să renunţe la Exarhat, pentru că acesta nu reprezenta ortodoxia. Poliţia a silit comitetul bisericesc bulgar să predea episcopului bisericile "Sf. Gheorghe" şi "Sf. Nicolae". Doar preoţii români oficiau slujba religioasă, cei bulgari fiind îndepărtaţi pentru că rosteau cele sfinte „slavoniceşte“ şi nu învăţau limba română.

Bulgaria se transformase într-o voce revizionistă. Dacă România avea tot interesul în conservarea păcii, vecinii sud-dunăreni începuseră deja un imens război propagandistic. Până şi copiii bulgari erau învăţaţi să adauge la rugăciunea „Tatăl nostru“ citatul „Şi dă-ne nouă Doamne Dobrogea îndărăt“.

Cadrilaterul a rămas în componența României până în 1940, când prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este cedat Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român.

Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.