29 ianuarie: Ziua în care s-a născut Oana Pellea, fiica legendarului Amza Pellea VIDEO

La 29 ianuarie 1916 Germania a efectuat primul bombardament aerian cu aparate „Zeppelin" asupra Parisului. În 1974 a murit Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, istoric și membru al Societății Academice Române. La aceeași dată, în 1926, s-a născut Tudor Vornicu, iar în 1962 Oana Pellea.

1874: A murit omul politic și istoricul Eudoxiu Hurmuzaki 

Eudoxiu Hurmuzaki s-a născut la 29 septembrie 1812 și a murit la 29 ianuarie 1874. Hurmuzaki a fost un om politic, istoric și membru titular al Societății Academice Române. A absolvit liceul la Cernăuți, ulterior a urmat Facultatea de Drept a Universității din Viena. 

Hurmuzaki a susținut autonomia Bucovinei, iar în anul 1861 a fost ales deputat în Dieta Bucovinei. În anul 1862, Eudoxiu Hurmuzaki a fost numit adjunct al mareșalului Bucovinei Eugenie Hacman. 

Hurmuzaki luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic. 

1916: Germania a efectuat primul bombardament aerian cu aparate „Zeppelin" asupra Parisului

În intervalul ianuarie 1915-august 1918 au avut loc 53 de raiduri ale zeppelinelor asupra Angliei, atacuri similare având loc asupra orașelor franceze, inclusiv a Parisului.

1926: S-a născut Tudor Vornicu

Tudor Vornicu s-a născut la 29 ianuarie 1926 și a murit la 2 aprilie 1989. Celebrul realizator de televiziune a studiat la Galați, Tulcea, ulterior a venit în București. În anul 1945 a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai”.

A învăţat la Galaţi, Tulcea, apoi a venit în Bucureşti, unde a absolvit Colegiul Naţional "Gh. Şincai", în 1945. La concursul de admitere, a reuşit al 12-lea pe listă, între 130 de candidaţi admişi. În timpul liceului a început să scrie versuri şi proză scurtă, pe care le-a publicat şi a primit o bursă de la Revista Fundaţiilor Regale. Apoi a fost admis la Academia Comercială şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, fără însă a le absolvi.

A făcut sport de performanţă - schi, atletism (probele viteză şi obstacole) şi rugby (la echipa Armata Pandurul).

Debutul în cariera de jurnalist a fost în 1948, când a început colaborarea la ziarul ''Sportul Românesc'' şi la emisiunile sportive ale Radiodifuziunii Române, în calitate de crainic sportiv. În 1953 a început să scrie la revista ''Stadion'', iar în perioada 1955-1965 a devenit corespondentul AGERPRES la Paris, oraş din care a transmis mai multe meciuri de rugby. A călătorit în Africa (unde a realizat un interviu cu Haile Selasie, împăratul Etiopiei, şi a transmis de la Oran, în timpul războiului din Algeria), a participat ca jurnalist la Procesul Eichmann, desfăşurat în Israel în 1961 şi la vizita lui Nikita Hrusciov în Franţa, în 1960 (prima vizită a unui şef de stat rus în Franţa, după 1917).

În 1960, a fost prezent la Jocurile Olimpice de la Roma, alături de delegaţia României. Întors în ţară, a publicat împreună cu Radu Urziceanu volumul ''Jocurile Olimpice de la Roma'', iar ulterior alt volum - "Cu sportivii români la Melbourne".

În 1965, a început colaborarea cu Televiziunea Română, unde a deţinut, pe rând, mai multe funcţii: redactor-şef la redacţia Actualităţi, redactor-şef la redacţia Varietăţi/Divertisment, director de programe, director adjunct al TVR. A realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine culturale şi transmisiuni în direct - "De la A la... Infinit", "Studio N", "Mozaic duminical", "Fotograme din realitate", "Album duminical", "Post Meridian", programe de Revelion, transmisiunea în direct a aselenizării în 1969, interviuri şi reportaje cu şi despre personalităţi internaţionale şi româneşti - preşedintele Georges Pompidou, actorul Jean Paul Belmondo, poetul Tudor Arghezi, scriitorul Eugen Barbu, poetul Nichita Stănescu, actorii Amza Pellea, Leopoldina Bălănuţă, Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Colea Răutu şi mulţi alţii, caricaturistul Mihai Stănescu, Nadia Comăneci, personalităţi ale medicinei româneşti - prof. dr. Dan Setlacec.

A fost iniţiator şi director al Festivalului Internaţional Cerbul de Aur - ediţiile 1968-1971.

1962: S-a născut actriţa Oana Pellea

Fiica legendarului Amza Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962, la București. Între 1984-1987 a jucat pe scena Teatrului din Piatra Neamț, iar între 1987-1999 a fost actriță la Teatrul Bulandra din București.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Fiica marelui Amza Pellea nu voia să facă teatru după ce, toată copilăria, a dormit prin cabinele Teatrului de Comedie din Bucureşti. Nu îi plăcea nici mirosul fardului de scenă, pe care-l simţea tot timpul pe obrazul tatălui său. Prima experienţă pe scenă, într-un spectacol improvizat, de liceeni, a fost însă de ajuns să-i „schimbe destinul".

Hotărâtoare a fost, îşi aminteşte actriţa, reacţia spectatorilor la replicile ei, „drogul", cum numeşte azi acel moment. Dacă nu ar fi luat însă acest „drog", ar fi vrut să devină astronom: o fascina ideea de a calcula distanţele dintre stele. Este recunoscătoare „normalităţii" din familia ei, chiar dacă aceasta era departe de a fi o familie normală.

„Eram fascinată de ideea că m-aş putea ocupa cu socotitul distanţelor dintre stele... Cert este că m-am trezit în acel spectacol de liceeni, am intrat pe scenă şi (ghinionul sau norocul meu, depinde cum vrei s-o iei), s-a râs... Şi a fost atât de neaşteptat, atât de ciudat, mi-a plăcut atât de tare sentimentul de a primi această reacţie... A fost o senzaţie atât de plăcută! Şi am ştiut. Eram în clasa a XI-a deja, aveam deci vreo 16 sau 17 ani... Iar până în momentul acela, totul era trasat în capul meu. Dar apare câte o clipă, o secundă, o fracţiune de secundă în care ştii că ţi se schimbă destinul. Eu am ştiut, jur! Nu ştiu dacă este singurul moment de felul acesta, poate la pierderea părinţilor să mai fi simţit aşa... Dar atunci, acolo, am ştiut că mi s-a schimbat viaţa: „de aici încolo va fi cu totul altceva şi asta vreau să fac. Am rămas cu o plăcere... Eu tot mă uit la stele. Undeva, o parte din Oana Pellea suferă că n-a făcut Astronomie. Mi-ar plăcea foarte tare într-un Observator“, a povestit artista într-un interviu acordat cotidianului Adevărul.

Oana Pellea mai mărturisea într-un interviu că a ales „partea care construieşte în loc de partea care distruge, am ales da-ul în loc de nu... Vreau ca la 400 de ani după ce plec de pe planeta asta să mă întâlnesc cu Micul Prinţ, lumea să se întrebe: «care Oana Pellea?»“.

1964: S-a născut cântăreața Carmen Rădulescu

Carmen Rădulescu s-a născut la 29 ianuarie 1964, la Onești, județul Bacău. Cântăreața de muzică ușoară și-a făcut prima oară apariția pe scenă la vârsta de trei ani. În anul 1979 a participat la concursul TV „Steaua fără nume”, iar în 1983 a obținut Premiul II la secțiunea Interpretare a Festivalului de la Mamaia.

În anul 1984 a început colaborarea cu compozitorul Șerban Georgescu, prima piesă fiind „Speranță dă-mi speranță”, iar anul 1986 i-a adus primul disc single apărut la Electrecord, „Acelaşi vis”.

Câteva dintre șlagărele lansate de Carmen Rădulescu: „Nu știu”, „Fericirea are ochii tăi”, „Nu-i un vis, e dragostea”, „De-aș uita iubirea ta” și „Clipe de iubire”.

1974: S-a născut solista de muzică uşoară Mălina Olinescu

Mălina Olinescu s-a născut la 29 ianuarie 1974, la București. Solista de muzică ușoară a murit la 37 de ani, după ce s-a aruncat de la etajul șase al blocului în care locuia.

Născută într-o famile de artiști (mama, Doina Spătaru, cântăreață consacrată, iar tatăl, Boris Olinescu, actor), Mălina Olinescu a început să cânte încă de la vârsta de cinci ani. S-a făcut remarcată în 1996, anul în care Mălina a început să facă parte din echipa de tineri talentaţi „Şcoala Vedetelor”, alături de Călin Goia, Adrian Despot, Lili Sandu, Nadine, Călin Geambasu, Kitty Cepraga, Alice Bursuc, Diana Munteanu şi mulţi alţii.

A apărut în show-ul de televiziune realizat de Titus Munteanu, iar prin multele concerte la care a participat alături de „Şcoala vedetelor”, a devenit una dintre cele mai iubite și apreciate interprete ale tinerei generații.

După ce a câştigat numeroase premii, printre care premiul I la secţiunea „Şlagăre”, cu melodia „Mi-e dor de tine” la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia şi premiul I la secţiunea „Interpretare” a prestigiosului festival „Cerbul de Aur”, Mălina a atins apogeul carierei sale în 1998.

1990: S-a înfiinţat Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) 

La 29 ianuarie 1990 s-a înființat Partidul Democrat Agrar din România. În Guvernul Provizoriu Petre Roman, formațiunea a deținut postul de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare prin Nicolae Ștefan, în vreme ce Victor Surdu a fost ministru-secretar de stat. 

La alegerile din 1990, Partidul Democrat Agrar din România a obținut 1,83% din voturi pentru Camera Deputaților (9 mandate), însă nu a obținut acces în Senat (1,59%). Situația s-a schimbat la alegerile din 1992 când PDAR a obținut 2,999% din voturi pentru Camera Deputaților, în vreme ce la Senat a obținut 3,3% din voturi (cinci mandate). 

Formațiunea a fost condusă de Victor Surdu şi Mihai Berca. PDAR a încetat să existe în anul 1998. 

2018: Membrii guvernului condus de Viorica Dăncilă au depus jurământul de învestitură  

La 29 ianuarie 2018 membrii Guvernului condus de Viorica Dăncilă au depus jurământul de învestitură în fața președintelui Klaus Iohannis. 

Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost validat de cele două Camere ale Parlamentului. Astfel, s-au înregistrat 282 de voturi „pentru”, 136 „împotrivă” și o abținere. Acesta a fost demis în anul 2019 prin moțiune de cenzură.