Video 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, cel mai grav conflict după al Doilea Război Mondial. Patru ani care au schimbat lumea
0Pe 24 februarie 2022, Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucraina, deschizând cel mai grav conflict militar din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Tot într-o zi de 24 februarie, istoria consemnează însă și alte momente marcante: inaugurarea Monetăria Statului în 1870, nașterea actriței Marga Barbu și a vizionarului Steve Jobs.
1870 - Inaugurarea oficială a Monetăriei Statului
În prezenţa domnitorului Carol I, a prim-ministrului Alexandru Golescu şi a ministrului de Finanţe Ion C. Brătianu, la 24 februarie 1870, s-a inaugurat Monetăria Statului, într-un sediu special amenajat pe Şoseaua Kisselef. Primele emisiuni au fost monedele de aur (20 de lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I (1866-1914).
Până la sfârșitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 lei şi 400.000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers. Moneda de 1 leu din 1870 este prima monedă românească pe care apare denumirea de 1 leu. Interpretat ca o încercare de afirmare a suveranității României, acest fapt atrage protestele Înaltei Porți, iar monetăria este nevoită să oprească producția monetară. Monedele din argint prevăzute în legea monetară au fost executate în Belgia. Portretul domnitorului nu mai apare pe niciuna dintre ele.
Activitatea monetăriei se pare, totuși, că a continuat şi după 1870, pentru că, în 1871, se menționează o medalie bătută aici, medalie dedicată aniversării a 400 de ani de la ctitorirea mânăstirii Putna.
1929 – S-a născut actrița română de teatru și film Marga Barbu
Marga Barbu (n. 24 februarie 1929, Ocna Șugatag, Maramureș – d. 31 martie 2009, București) a fost o actriță română de teatru și film. A fost angajata Operei Române, dar la vizita medicală s-a descoperit că are o afecțiune cardiacă, fapt care a făcut-o să renunțe la ideea unei cariere de dans. Urmând diferite cursuri de actorie, dans și filozofie, alege în final actoria.
A absolvit Institutul de teatru din București în 1950. A debutat în cinematografie în 1953 („Nepoții gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu), fiind cunoscută, în special, pentru rolurile Anița din seria „Haiducilor” și Agatha Slătineanu din seria „Mărgelatu”, dar și pentru rolul de compoziție din „Domnișoara Aurica”, pentru care a fost distinsă cu Premiul ACIN. Ultimul film în care a apărut a fost „Lacrima cerului” (1989).
A reprezentat cinematografia românească la numeroase festivaluri și evenimente internaționale: Festivalul de film de la San Sebastian (1966), Festivalul de film de la Karlovy Vary (1966), Festivalul de film de la Moscova (1969), Festivalul de film de la Sarajevo (1969), Zilele filmului în R.F. Germania (august 1968), Zilele filmului românesc în U.R.S.S. (1965), Zilele filmului românesc la Roma (1967).
Președintele Ion Iliescu a decorat-o pe Marga Barbu în 2004 cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de cavaler.
1939: S-a născut muzicianul Richard Oschanitzky
Richard Waldemar Oschanitzky s-a născut la 24 februarie 1939, la Timişoara, fiind fiul lui Richard Carol Oschanitzky (1901-1971), compozitor şi dirijor cu înalte studii în Austria şi Germania.
Datorită părintelui său, artistul a beneficiat de timpuriu de o instrucţie muzicală solidă. Între 1955-1959, a fost studentul clasei de compoziţie condusă de Mihail Jora la Conservatorul din Bucureşti. S-a afirmat începând din 1959 în domeniul jazz-ului, impresionând muzicienii şi publicul prin talentul, ingeniozitatea improvizaţiilor şi tehnica pianistică.
A scris în varii domenii muzicale: muzică de teatru, vocal-simfonică, simfonică, vocală, peste 30 de coloane sonore destinate filmului (a fost membru ACIN), lied, jazz, folk, pop, muzică uşoară, menţionează sursa citată.
Printre regizorii cu care a colaborat se numără Şerban Creangă şi Sergiu Nicolaescu. A scris partitura pentru muzicalul „Nu sunt Turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, pentru „Comedia Gamelor” de Andrei Brădeanu - ambele premiate la concursuri internaţionale. Este autorul albumului „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică şi bigband” (1971), considerat o capodoperă la nivel mondial în genul de fuziune jazz simfonic.
A încetat din viaţă pe 5 aprilie 1979,la vârsta de 40 de ani, în Bucureşti.
În 1999 a debutat, la Iaşi, Festivalul Internaţional de Jazz „Richard Waldemar Oschanitzky”, la iniţiativa muzicologului Alex Vasiliu.
1945 - Demonstrație patriotică la București
A avut loc la București, în timpul guvernării generalului Rădescu, o mare demonstrație patriotică, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților, notează historia.ro.
Acest eveniment i-a dat pretextul lui A.I.Vâșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună prin forță, guvernul prosovietic și procomunist al lui Petru Groza.
Capitala este împânzită de simpatizanţi ai Frontului Naţional Democrat, partid umbrelă condus de Vasile Luca (născut Luka László) sub care se adăpostesc Partidul Comunist Român şi formaţiunile politice cripto-comuniste din jurul său, dar şi PSD.
În drum spre Piaţa Unirii, manifestanţii strigă „Vrem guvern FND!“, „Vrem să ne conducă muncitorii!“, „Jos Rădescu!“, „Jos fasciştii!“, „Moarte reacţionarilor, moarte fasciştilor, moarte trădătorilor!“. În câteva ore, demonstraţia devine violentă. Se trag focuri de armă dinspre şi înspre protestatari. Sunt înregistraţi mai mulţi morţi şi mai mulţi răniţi. Mor oameni în acţiuni similare la Craiova, Caracal şi Braşov. România pare în pragul unui război civil, iar autorităţile par incapabile să rezolve criza.
Seară, la 22.00, premierul Nicolae Rădescu susţine, la radio, o celebră cuvântare: „Cei fără patrie şi fără Dumnezeu, conduşi de doi venetici, Ana Pauker şi ungurul Luca, au hotărât să înece ţara în sânge“.
E ultimul discurs public anticomunist din România pentru mai bine de 45 de ani. De fapt, Rădescu are dreptate: instabilitatea de pe străzile oraşelor e orchestrată abil de către comunişti, sub atentă supraveghere a sovieticilor aflaţi în ţară. România trebuie să-şi arate vulnerabilităţile în faţa aliaţilor, iar „aliaţii“ trebuie să vină s-o salveze.
1955 – S-a născut Steve Jobs, inventator și om de afaceri, cofondator al Apple
Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 – d. 5 octombrie 2011) a fost cofondatorul și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney.
A fost cel mai mare acționar al companiei Disney și membru în consiliul de directori ai Disney.
Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.
1974 - S-a născut prezentatorul Mircea Badea
Mircea Radu Badea este un om de televiziune român. Este realizatorul emisiunii „În gura presei”, la postul de televiziune Antena 3. A jucat de asemenea ca actor în câteva filme și a avut o activitate publicistică la „Jurnalul Național”.
Este un critic constant al puterii politice din România. Este activ în presă încă din anii '90.
După ce a absolvit Liceul de Informatică și Facultatea de Cibernetică din București, Mircea Badea a debutat la Radio Total în 1993, unde era directoare o prietenă a mamei sale, Jeana Gheorghiu.
Și-a început cariera în televiziune prezentând emisiuni la diferite posturi românești: Tele 7 abc (unde a debutat, descoperit de Mihai Tatulici și Jeana Gheorghiu), Antena 1, Realitatea TV, Pro TV, Prima TV, alături de Teo Trandafir. Cei doi formau un cuplu în emisiuni de divertisment precum „Bună dimineața, România” la Tele 7 abc din 1994 și apoi „Dimineața devreme” și „Teo și Mircea Șou” la Antena 1, între 1997 și 2000.
În 2000, Teo Trandafir a revenit în trustul Media Pro, cu o serie de emisiuni la Pro TV, timp în care Mircea apărea la postul concurent Antena 1, cu „Noaptea Târziu”, un format de emisiune nocturn, alături de Oreste Scarlat Teodorescu.
1987 -Echipa de fotbal Steaua Bucureşti a cucerit Supercupa Europei
Steaua București a luat ființă pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „Asociaţia Sportivă a Armatei” (ASA).
Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene Dermata şi s-a încheiat la egalitate 0 – 0. Puternic susţinută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiţie, Carmen Bucureşti.
Sub conducerea antrenorilor Emeric Ienei şi Anghel Iordănescu (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul 1984-1985, câştigându-l după o pauză de şase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvéd FC, Kuusysi FC şi pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echipă din România care a jucat o finală europeană.
Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotată cu prima şansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0.
Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, şi singura dintr-o ţară comunistă, care a câştigat trofeul continental suprem. Steaua şi-a trecut în palmares şi o Supercupă a Europei, câştigând în 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.
1997 – A murit violonistul roman de reputație mondială Ion Voicu
Ion Voicu (n. 8 octombrie 1923, București – d. 24 februarie 1997) a fost un celebru violonist român, fost elev al marelui George Enescu.
Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, solistului concertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de „Artist al Poporului din Republica Populară Română pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.
Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius”, fabricată în 1702, care a aparținut lui Joseph Joachim. Vioara Stradivarius a fost achiziționată de statul român, în 29 august 1956, de la firma Henry Werro, la prețul de 80.000 de franci elvețieni.
La 7 septembrie 1956, Ministerul Culturii și maestrul Ion Voicu au încheiat un contract de comodat care avea ca obiect darea în folosință a viorii. Contractul de comodat a încetat în 1986, când Ion Voicu a restituit instrumentul Filarmonicii „George Enescu“.
Ulterior, vioara a ajuns în posesia Muzeului Național de Artă al României. În 5 ianuarie 1990, Ion Voicu a ridicat vioara „Stradivarius”, care a rămas posesia familiei, după moartea sa, în 1997.
Pe 9 martie 2007, după îndelungate discuții cu Ministerul Culturii și Cultelor, fiul său, Mădălin Voicu a predat vioara ministrului culturii, Adrian Iorgulescu.
Ion Voicu a fost directorul Filarmonicii „George Enescu” din București timp de zece ani, în perioada 1972-1982.
A contribuit la crearea „Orchestrei de Cameră” în 1969 cunoscută în toată Europa și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale. Aceasta este în prezent condusă de fiul său.
2012 - Bucureştenii au intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă scrisoare de dragoste
Cu o înălțime de doi metri și o lungime de 4,5 metri, „hârtia” semnată de 1.468 de bucureșteni a doborât recordul celei mai lungi scrisori de dragoste.
„Scrisoarea nu a putut fi scrisă pe o simplă hârtie (...) Este o felicitare care are trei pagini, înaltă de doi metri și lungă de 4,5 metri. Sunt trei bucăți a câte un metru și jumătate fiecare”, au declarat atunci organizatorii.
2022 -Rusia a invadat Ucraina, cel mai grav conflict după al Doilea Război Mondial
La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-ucrainean, care a început în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți. Ea a provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor până la sfârșitul lunii mai, iar peste 8 milioane au fugit din țară până la 13 februarie 2023
În discursul său, Putin a îmbrățișat viziuni iredentiste, a contestat dreptul Ucrainei la statalitate și a afirmat în mod fals că Ucraina era guvernată de neonaziști care persecutau minoritatea etnică rusă.
Câteva minute mai târziu, au fost lansate lovituri rusești și o invazie terestră de amploare pe un front nordic din Belarus spre Kiev, un front nord-estic spre Harkov, un front sudic din Crimeea și un front sud-estic din Luhansk și Donețk.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a decretat legea marțială și o mobilizare generală.
La patru de ani la de la invazia Rusiei, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că ar prefera să continue războiul decât să impună ucrainenilor un acord de pace dezavantajos Ucrainei, el reiterând necesitatea ca orice soluționare a conflictului să garanteze o pace demnă și durabilă, însoțită de garanții de securitate clare pentru a preveni o nouă agresiune rusă.
Într-un interviu acordat publicației The Atlantic, publicat la 12 februarie, Zelenski a subliniat că Ucraina nu reprezintă un impediment în calea păcii și că a depus eforturi pentru a demonstra că Kievul negociază de bună-credință, citând în acest sens faptul că a sprijinit toate propunerile americane menite să dinamizeze dialogul.
24 februarie: Sărbătoarea iubirii la români, Dragobetele
Românii au propria lor sărbătoare a iubirii – Dragobetele, celebrat pe 24 februarie, o zi în care natura renaște, iar dragostea capătă o aură magică.
Dragobetele nu este doar o sărbătoare a iubirii între oameni, ci și un moment în care natura renaște. Conform tradiției, în această zi păsările își aleg perechea și încep să-și construiască deja cuiburile pentru a-și crește puii. Se spunea că cele care nu își găsesc perechea vor rămâne singure până anul viitor.
Sărbătoarea își are rădăcinile în mitologia dacică, cel mai probabil, și este asociată cu divinități ale fertilității și renașterii. În centrul ei se află un personaj mitologic, Dragobete, fiul Babei Dochia, descris ca un tânăr chipeș, asemănător lui Eros sau Cupidon. Însă el nu simboliza doar iubirea romantică, ci și echilibrul și armonia din natură.
În satele din Oltenia de sub Munte, spre exemplu, tinerii din zona Văii Cernișoarei obișnuiau să iasă în această zi la pădure pentru a culege primele flori ale primăverii. Fetele fugeau de băieți într-un ritual asemănător jocului păsărilor, iar cei care reușeau să le prindă aveau dreptul să le sărute. Se spune că astfel de legăminte de iubire se transformau, adesea, în căsnicii trainice.
Cei care sărbătoreau Dragobetele cu bucurie erau protejați de suferințele iubirii tot anul, iar cei care ignorau ziua erau considerați ghinioniști în dragoste.
În trecut, femeile strângeau zăpada rămasă pe pământ, numită „zăpada zânelor”, și o topeau pentru a se spăla pe față, crezând că astfel vor deveni mai frumoase și mai atrăgătoare. Tot de Dragobete, femeile în vârstă scoteau din pământ rădăcina de spânz, considerată un leac valoros în medicina populară. Se spunea că femeile care atingeau un bărbat străin în această zi deveneau mai „drăgăstoase” pe tot parcursul anului.
Se încarcă comentariile...
