Exclusiv Noua ordine europeană dă frisoane la Paris și Londra. „Istoria are experiențele a două războaie mondiale devastatoare”
0Germania se reînarmează, iar Parisul, Londra și Varșovia nu se simt deloc bine. Ceea ce trebuia să fie un scut împotriva Rusiei dă frisoane europenilor. Cu un buget militar colosal, cancelarul Friedrich Merz forțează o nouă ordine continentală. Experții consultați de „Adevărul” vorbesc despre fricțiunile care gripează motorul european și duc la schimbări dramatice.
Uniunea Europeană pare tot mai dezbinată, iar fisura creată de Ungaria, Slovacia și Cehia nu mai e sigura problemă. Fricțiunile franco-germane, tot mai dese în ultimul timp, au ieșit la iveală la summitul informal al Consiliului European de la castelul Alden Biesen din Belgia.
Că motorul franco-german e tot mai gripat stau dovadă și neînțelegerile cu privire la emiterea unor euro obligațiuni la comun, idee susținută de Franța și de alte state, dar respinsă de Germania. Și nu doar atât. În timp ce Emmanuel Macron susține un principiu al preferinței europene, cunoscut și sub numele de „Fabricat în Europa”, cancelarul Friedrich Merz se opune. De altfel, el a spus și în Belgia că o astfel de măsură ar trebui rezervată „doar sectoarelor strategice şi ca ultimă soluţie” şi să nu excludă ţările partenere ale UE, declarându-se susţinător mai degrabă al Made with Europe decât al Made in Europe.
Avionul european, victimă a neînțelegerilor franco-germane
Și asta nu este tot. Reuters a scris despre faptul că proiectul de 100 de miliarde de euro, în cadrul căruia Franța și Germania, alături de Spania, lucrează pentru a construi un avion de vânătoare de a cincea generație este foarte aproape de a fi închis. Proiectul, prin care se dorește înlocuirea avioanele Rafale din Franța și Eurofighter din Germania și Spania, este „foarte improbabil”, au susținut sursele Reuters.
În timp ce Franța insistă pentru aeronave capabile să transporte focoase nucleare și să interopereze cu portavionul său, Germania, care nu deține portavioane, a decis să achiziționeze avioane F-35 din Statele Unite ale Americii, ceea ce a fost văzut la Paris ca o trădare. Pe de altă parte, inițiativa europeană „Scutul Cerului”, lansată de fostul cancelar german Olaf Scholz pentru achiziția de sisteme antirachetă, a fost privită cu răceală de Franța.
Și ca și cum nu ar fi suficient, decizia Germaniei de a se înarma trezeste suspiciuni și amintiri dureroase Franței, dar nu numai ei. Cele două războaie mondiale provocate de Germania nu au fost uitate aici, iar reînarmarea promovată de Berlin nu este văzută bine de vecinii francezi.
Până în 2029, Berlinul intenționează să aloce peste 500 de miliarde de euro pentru sectorul apărării, atingând pragul de 3,5% din PIB cu șase ani mai devreme decât termenul stabilit de Alianță. Însă această transformare istorică a Bundeswehrului nu este privită cu entuziasm peste tot în Europa. La Paris, neliniștea este tot mai vizibilă, notează Bloomberg.
„Franța se află într-o poziție fragilă. Determinarea cu care acționează Germania va crea, inevitabil, o dinamică ce riscă să ne lase în urmă. Instabilitatea internă slăbește influența geopolitică a Franței”, a avertizat europarlamentarul francez François-Xavier Bellamy.
Membru al Partidului Popular European, Bellamy susține ferm principiul „Cumpărați european” în domeniul apărării și pledează pentru ca Franța, unul dintre cei mai mari exportatori de armament din lume, să se concentreze mai mult pe piața europeană. În același timp, recunoaște că Parisul trebuie să fie consecvent: „Franța s-a plâns mult timp că face singură toată munca”.
Politologul Alexandru Balaș, profesor în Statele Unite ale Americii la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement, confirmă faptul că pentru țări ca Franța și Polonia înarmarea Germaniei este o veste aproape la fel de proastă ca politica agresivă a Federației Ruse.
Istoria își spune cuvântul
„Istoria, din nou, își spune cuvântul. Și cred că sunt destul de mulți politicieni europeni, lideri care urmăresc politica internațională din Europa Centrală și de Est, chiar și din Vest, cărora le este teamă de această reînarmare a Germaniei. Pentru că avem experiențele a două războaie mondiale devastatoare, ambele pornite de germani. Și Franța are chiar trei experiențe neplăcute în decurs de vreo 75 de ani, de la războiul din 1871 până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”, spune Balaș.
Pentru țări mai puțin relevante din Europa, înarmarea Germaniei este percepută cu totul altfel.
„Dacă nu ești Franța sau Polonia ci ești o țară neînsemnată, ce variante ai dacă nu ești de acord cu reînarmarea Germaniei? Nimic nu poți să faci. Altfel rămâi o țară mică, mică, mică într-o Europă care este oricum tot mai nesemnificativă la nivel mondial, într-o lume care nu mai este o lume a regulilor și a legilor, a normelor internaționale, ci o lume a celor care au puterea și care își impun punctul de vedere. Îmi pare rău dacă pare cinic sau pesimist ceea ce spun, dar așa percep acum lucrurile”, mai spune Balaș.
Și analistul politic Ștefan Popescu, bun cunoscător al realităților din Franța și al politicilor europene, a vorbit despre tensiunile franco-germane și despre felul în care percepe Parisul noua politică a Germaniei.
Germania dă bătăi de cap mai mari ca Rusia la Paris
„Pentru Franța, principala problemă strategică pe termen mediu și lung nu este Rusia, indiferent de comunicarea politică, ci este Germania”, punctează din start analistul politic cu doctorate la Sorbona.
„Principala problemă strategică pentru Franța este Germania, pentru că relația aceasta era echilibrată prin forțe superioare convenționale, prin forțele strategice, prin diplomația globală. Dacă forțele convenționale franceze vor deveni inferioare celor germane, atunci se creează un dezechilibru care, fără îndoială, nu va fi apreciat la Paris”, explică Ștefan Popescu.
În acest context, vizita lui Emmanuel Macron la Londra, unde a fost întâmpinat cu fast, a vizat tocmai acest aspect. Britanicii, tradiționali aliați ai francezilor și în cele două războaie mondiale, nu privesc nici ei cu ochi buni avansul Germaniei, la fel cum și Polonia este foarte atentă la fiecare mutare a Berlinului. Astfel, deși Franța, Germania și Polonia fac parte din așa-numitul „Triunghi de la Weimar”, iar Regatul Unit dintr-o aliață patrulater alături de țările deja enumerate, există și neînțelegeri serioase între ele.
Parisul, Londra și Varșovia privesc cu atenție ce face Germania
„Vizita lui Emmanuel Macron de stat la Londra a vizat tocmai echilibrarea în viitor a Germaniei. Nici Franța și nici Regatul Unit nu pot ține pasul, din punct de vedere bugetar, cu capacitatea Germaniei de a face un efort uriaș în direcția extinderii capacităților sale militare. În general aceste tratate și cooperări sunt făcute și într-o logică în care Germania, chiar dacă va ajunge un colos din punctul de vedere al forțelor militare convenționale, să țină seama de cooperările pe care le are pe diverse dimensiuni, mă refer la cele germano-franceză, germano-britanică, germano-italiană”, mai spune Ștefan Popescu.
Italia nu are în acest moment o poziție foarte clară, dar aparent este mai apropiată de Germania. Asta nu înseamnă că Roma nu privește cu atenție spre puternicii săi vecini.
„Italia se uită și cu îngrijorare la creșterea Germaniei, dar există foarte multe asperități pe linia cu Parisul. Există anumite elite de securitate și politice de la Roma și Paris care nu vorbesc aceeași limbă. Cele de la Paris caută tot timpul să afirme un anumit ascendent asupra celor italiene. Iar alte state, precum Polonia, au semnat deja tratatul cu Franța de la Nancy din 9 mai 2025, unde, chiar dacă Rusia este menționată, totuși cred că la Varșovia planificatorii politici s-au gândit și la Berlin”, subliniază Popescu.
Polonia nu uită că a fost împărțită între Germania și Rusia
Polonia are evident motive și mai întemeiate să aibă rezerve față de Germania. Împărțită nu o dată între Germania și Rusia, Polonia nu poate respira ușurată atunci când vede revirimentul militar german.
„Polonia are tradițional are anumite rezerve. Are acea traumă pentru că a fost împărțită de 4 ori și ștearsă de pe harta europeană. Dar Polonia, ca pivot al influenței americane este susținută puternic de Statele Unite ale Americii. Acest lucru corespunde unei obsesii strategice americane de a separa fizic Germania de Federația Rusă”; mai spune Popescu.
Spania, pe de altă parte, dezvoltă relații excelente cu Franța, ceea ce îi face pe iberici să fie mai distanți de Statele Unite ale Americii.
„Madridul este excentrat oarecum, de asta își permite să avanseze pe plan militar-industrial în cooperarea sa cu Parisul și să fie mai imun la ofertele Washingtonului”, consideră Ștefan Popescu.
În ecuație mai trebuie privite și Statele Unite ale Americii, care, spune analistul, nu sunt foarte interesate de neînțelegerile europenilor și nu au favorite printre puterile europene.
„Americanii se uită de sus, de la o altitudine, la aliați care, indiferent de ambițiile lor, nu au altă posibilitate decât să evolueze în cadrul ecosistemului american de influență”, mai arată Ștefan Popescu.
Chiar dacă neînțelegerile franco-germane afectează Uniunea Europeană, există și dosare unde Parisul și Berlinul se aliniază perfect. Ambele susțin acum autonomia strategică a Europei și ambele vor o întărire a puterii Bruxelles-ului în raport cu statele naționale. Iar cele două mari puteri europene împărtășesc și opinia cu privire la necesitatea unei Uniuni Europene cu mai multe viteze, idee susținută inițial de Emmanuel Macron și îmbrățișată mai cu rezerve la Berlin până acum câțiva ani, dar însușită acum și de Friedrich Merz.
Se încarcă comentariile...
