Ziua în care am rămas fără Dobrogea de Sud. Detaliile actului prin care ţinutul a fost smuls de Marile Puteri

Regina Maria în mijlocul unui grup de aromâni din Cadrilater. Este însoţită de Eugen Zwiedenek, comisar general al colonizărilor şi inventarului din Dobrogea

În urmă cu 80 de ani, la 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, partea de sud a Dobrogei a intrat în componenţa Bulgariei.

Cercetătorul constănţean Enache Tuşa explică ce a însemnat „smulgerea“ acestui ţinut de la România Mare. „Astăzi comemorăm 80 de ani de la un eveniment nefast care a marcat viaţa unei părţi a aromânilor. La data de 7 septembrie 1940, în baza negocierilor şi semnării Tratatului de la Craiova, România retroceda Dobrogea de Sud către Bulgaria. Un al treilea act de cedare făcută fără luptă în vara anului 1940 . Momentul semnării Tratatului de la Craiova, la 7 septembrie 1940, avea să-i aducă din nou pe aromânii din Cadrilater pe drumurile deportărilor şi colonizării. După ce suportaseră greutăţile şi lipsurile primei etape a colonizărilor aromânii au fost nevoiţi să treacă printr-o a doua etapă a colonizărilor în Dobrogea de Nord.

În momentul când România a retrocedat Bulgariei sudul Dobrogei, aromânii au pierdut toată agoniseala pe care o acumulaseră, îşi vor părăsi casele şi vor deveni refugiaţi alături de ardeleni şi basarabeni. Va exista un alt schimb de populaţie între state cea română şi cea bulgară, din nordul şi sudul Dobrogei în cadrul căreia aromânii se vor refugia în satele din judeţul Constanţa şi judeţul Tulcea dar şi în multe alte părţi ale României. Era „punctul terminus” al aventurii începute de aromâni în 1925. Armânii au trebuit să suporte consecinţele colonizărilor şi ale deportării. Au plecat din locurile de baştină unde nu vor mai reveni iar o altă parte a lor nu le va mai revedea niciodată. Aveau să treacă prin multe dificultăţi materiale şi prin foarte multă nesiguranţă. Momentul 1940 este considerat un moment nefast în mentalul colectiv al armânilor“, spune cercetătorul.

Delegaţiile Bulgariei şi României au reuşit să finalizeze elaborarea documentelor oficiale până pe 7 septembrie 1940, când s-a dat publicităţii un „comunicat oficial” convenit de ambele părţi.

Comunicatul consemnează: „În dorinţa de a rezolva pe cale paşnică problemele pendinte între Bulgaria şi România în spiritul unei înţelegeri reciproce, a fost semnat, la 7 septembrie la Craiova, acordul prin care se înregistrează cesiunea teritorială consimţită prin nota din 16 august 1940, notă care reprezintă concluzia unor îndelungate tratative între cele două guverne. Acordul încheiat este bazat pe schimbul obligator de populaţie bulgară din judeţele Tulcea şi Constanţa cu cea românească din Caliacra şi Durostor, precum şi pe un schimb facultativ al românilor şi bulgarilor din celelalte regiuni ale celor două ţări. Cele două state se angajează în urma realizării acestui principiu să nu ridice niciodată vreo pretenţie teritorială unul contra altuia”. 

„Avea să urmeze o nouă etapă a colonizărilor şi a greutăţilor aferente. Ca o ironie a sorţii Tratatul a fost semnat în Palatul Jean Mihail din Craiova construit de o familie de mari proprietari şi de negustori aromâni stabiliţi la Craiova în secolul XIX. Palatul adăposteşte actualul Muzeu de Artă din Craiova, reşedinţa familiei Mihail asemănat cu Palatul Shönbrunn din Viena. În satele din Dobrogea de Sud au rămas o parte a mormintelor care amintesc că acolo se odihnesc o parte a bunicilor şi străbunicilor noştri. Le aducem un pios omagiu şi o veşnică recunoştinţă“, 

Partea de sud a Dobrogei este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna. Ţinutul românesc este acum al vecinilor bulgari. Cadrilaterul a rămas în perioada 1913 – 1940 în componenţa României. În acel an, reprezentantul german în România a informat guvernul român că trebuie să cedeze Bulgariei întreg Cadrilaterul, ca urmare a întâlnirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hitler şi primul ministru bulgar. Guvernul român a făcut demersuri la Sofia pentru începerea de negocieri.

Cap Caliacra 

Tratativele au început la Craiova pe 19 august. La poarta Palatului Jean Mihail (actualul Muzeu de Artă) din Craiova, unde se ţineau şedinţele, aşteptau cu nerăbdare rezultatele tratativelor, sute de dobrogeni macedoneni.

În ziua de 7 septembrie, generalul Ion Antonescu a dat un ordin telefonic prin care a cerut să se iscălească „tratatul“ de cedare a Cadrilaterului, lucru care s-a făcut imediat. Actul a fost semnat de un membru al delegaţiei, şi nu de Alexandru Cretzianu, şeful părţii române la tratative, cel din urmă refuzând categoric. La 13 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei, aflăm de pe www.istorie-pe-scurt.ro.

Partea de sud a Dobrogei a avut de-a lungul istoriei soarta întregii provincii dintre Dunăre şi Mare. Din secolul VIII î. Hr, litoralul a fost colonizat de greci, şi au fost întemeiate cetăţile port: Histria, Callatis şi Tomis.

În anul 55 î. Hr., Dobrogea şi cetăţile greceşti au fost înglobate în statul dac al lui Burebista, iar ulterior au trecut sub stăpânire romană. După scindarea Imperiului Roman, Dobrogea a intrat în componenţa Imperiului Roman de Răsărit, denumit apoi „Imperiul Bizantin“.

În 1388, Mircea cel Bătrân a alipit acest ţinut Ţării Româneşti. Sultanul Mehmet I a cucerit Dobrogea, iar Ţara Românească a rămas doar cu Delta Dunării. Dobrogea a intrat sub stăpânirea otomană. Istoricii încă nu sunt unanimi în a stabili data la care Dobrogea a intrat sub stăpânirea turcilor. Unii spun că ar fi anul 1416, alţii merg cu patru ani mai târziu. Alţi istorici spun că Dobrogea a intrat treptat sub stăpânirea otomană.

Profesorul Gheorghe Dumitraşcu spunea că România a avut autoritate asupra acestui ţinut din anul 1859, când Bulgaria practic nu exista. Era vorba de o autoritate pe plan al relaţiilor internaţionale, al învăţământului.

Dobrogea a devenit parte a României după Războiul de Independenţă. Prin decizia Congresului de la Berlin, s-a specificat ca linia de frontieră a României cu Bulgaria să pornească în continuarea Dunării, astfel încât să cuprindă populaţia compact românească din aceste zone, iar partea de sud, Cadrilaterul, a revenit Bulgariei, scrie www.infodobrogea.ro.

Vă mai recomandăm:

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

VIDEO Dobrogea, peisaj de secol XIX. Căutarea sclavului Carfin din „Aferim!“, pe ecranul Festivalului de la Berlin

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră