20 octombrie: Ziua în care 400.000 de români și-au cerut drepturile. Prima mare grevă din România | adevarul.ro

20 octombrie: Ziua în care 400.000 de români și-au cerut drepturile. Prima mare grevă din România

Publicat:
0
1 live

Greva generală din octombrie 1920 a fost prima grevă generală politică a proletariatului din România, desfășurată între 20 și 28 octombrie 1920 în Regatul României. Tot pe 20 octombrie s-au născut actorul Ion Dichiseanu și vicepreședinta SUA Kamala Haris.

Greva proletariatului din România
Greva proletariatului din România Foto: Arhivele Naționale

1920: Grevă generală a proletariatului din România

Pe 20 octombrie 1920 începea una dintre cele mai ample mișcări sociale din istoria României: greva generală a proletariatului, la care au participat aproximativ 400.000 de salariați

Greva a fost declanșată de refuzul guvernului de a satisface cerințele muncitorilor formulate de Consiliul General al Partidului Socialist al României.

Printre cerințe erau incluse și recunoașterea sindicatelor muncitorești și eliminarea cenzurii.

Greva din 1920
Greva din 1920 Foto: Arhivele Naționale

La doar un an de la acest eveniment, „legea Trancu” repune sindicatele în legalitate și defineste sindicatul ca o asociatie ce grupeaza minim 10 persoane ce aparțin aceleiași profesii, unei profesii similare sau conexe și care are scopul de a studia și organiza apărarea intereselor profesionale fără a urmări distribuția de beneficii.

Privită retrospectiv, greva generală din octombrie 1920 a fost nu doar o luptă socială, ci și un moment fondator pentru mișcarea sindicală modernă din România. A arătat că, dincolo de revendicările economice, muncitorii români puteau acționa solidar la nivel național, influențând deciziile politice. Ea a rămas un simbol al curajului colectiv și al nașterii unei noi conștiințe civice în România interbelică, scrie Rador.

1933: S-a născut actorul Ion Dichiseanu

Născut la Adjud, Ion Dichiseanu a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru din Capitală. A debutat pe marile ecrane în anul 1961, în lungmetrajul „Darclee”, film inclus în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes din acel an. 

În anul 1979, Ion Dichiseanu a fost distins cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru rolul din lungmetrajul „Clipa”, iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler. 

Ion Dichiseanu
Ion Dichiseanu Foto: Mediafax

Actorul a murit la 20 mai 2021. 

Din filmografia sa amintim: „Tunelul”, „Trandafirul galben”, „Titanic vals”, „Revanșa”, „Pentru patrie” și „Pistruiatul”. 

1964: S-a născut Kamala Harris, fost vicepreședinte SUA

Născută la Oakland, California, Kamala Harris a fost prima femeie care a ocupat funcţia de procuror districtual în San Francisco şi, de asemenea, prima care a fost procuror general în California. Mama ei este o imigrantă din India, cercetătoare specializată în cancerul de sân, iar tatăl un imigrant din Jamaica, profesor de economie.

După divorţul părinţilor ei, pe când avea şapte ani, a locuit timp de cinci ani la Montreal, în Canada, între 1976 şi 1981, unde a studiat la o şcoală francofonă. S-a întors în Statele Unite şi și-a continuat studiile la Universitatea Howard și la Hastings College of the Law din San Francisco.

Kamala Harris
Kamala Harris Foto: EPA EFE

În luna ianuarie a anului 2017, a depus jurământul în Senatul federal, devenind prima senatoare cu origini din Asia de Sud şi doar a doua senatoare de culoare din istoria Statelor Unite.  

În 2024, după ce Joe Biden și-a anunțat retragerea din alegerile prezidențiale din SUA 2024, Harris și-a lansat propria campanie pentru președinția Statelor Unite, cu sprijinul lui Biden.

 1994: A murit Burt Lancaster, actor american

Burt Lancaster (n. 2 noiembrie 1913 – d. 20 octombrie 1994) a fost unul din marii actori americani, laureat al Premiului Oscar. Numele său întreg este Burton Stephen „Burt” Lancaster.

12 octombrie: ziua în care a murit Papa Honoriu I, pontiful condamnat postum pentru erezie. Decizia a fost ulterior confirmată și de Papa Leon al II-lea

Este binecunoscut publicului pentru fizicul său atletic și zâmbetul cuceritor care l-au transformat într-un adevărat Don Juan al marelui ecran.

I se spunea „Domnul mușchi și dinți”, într-un sens ironic, pentru frumusețea corporală și a zâmbetului.

Pe parcursul carierei sale însă a acceptat roluri care au contrazis imaginea sa de băiat frumos. În anii ’50 și-a abandonat imaginea sa de cuceritor și a fost privit drept cel mai bun actor al generației sale.

Burt Lancaster
Burt Lancaster Foto: Arhivă

A fost nominalizat de patru ori la Premiile Oscar și a câștigat unul dintre trofee pentru pelicula Elmer Gantry din 1960. A mai câștigat un Golden Globe pentru acest rol dar și două trofee BAFTA pentru peliculele The Birdman of Alcatraz (1962) si Atlantic City (1980).

Casa sa de producție Hecht-Hill-Lancaster a fost cea mai de succes și inovatoare companie de gen din anii 50 de la Hollywood, producând filme precum Marty (1955), Trapeze (1956) sau Sweet Smell of Success (1957). A regizat chiar două filme, The Kentuckian (1955) și The Midnight Man (1974).

În 1999, Institutul American de Film l-a numit pe Lancaster al 19-lea cel mai bun actor al tuturor timpurilor.  („Omul care aduce ploaia”, „Elmer Gantry”, „Aeroportul”, „Ghepardul”)

2011: Asasinarea dictatorului libian Muammar al-Gaddafi 

Născut la 7 iunie 1942, Muammar al Gaddafi a urmat cursurile academiei militare din Libia și a fost, de asemenea, instruit în Grecia și Regatul Unit. A preluat puterea în urma unei lovituri de stat, care a avut loc la 1 septembrie 1969. În anul 1977 a instaurat Marea Jamahirie Arabă Socialistă Populară Libiană.

Muammar al Gaddafi
Muammar al Gaddafi Foto: Arhive

Ascensiunea și decăderea lui Gaddafi a făcut obiectul multor discuții. El a fost ucis de forțele rebele care l-au capturat în orașul natal Sirt, în urma unei revoluții susținute de NATO în 2011. De precizat este faptul că acesta conducea Libia încă din anul 1969. 

2018: A murit Mihail Bălănescu, inginer și fizician român

Mihail Bălănescu a fost un inginer și fizician român, cunoscut pentru contribuțiile sale importante în domeniul fizicii aplicate și al cercetării tehnico-științifice. De-a lungul carierei sale, Bălănescu s-a remarcat prin rigurozitatea cercetărilor și prin implicarea activă în proiecte care au pus accent pe inovație și progres tehnologic.

13 octombrie: ziua în care împăratul roman Claudius a murit otrăvit în circumstanțe misterioase. Succesor a devenit celebrul Nero

Mihail Bălănescu a fost unul dintre specialiștii care au promovat dezvoltarea cercetării românești într-o perioadă marcată de transformări economice și tehnologice majore. Prin activitatea sa, a contribuit la modernizarea proceselor din industrie și la formarea unei noi generații de ingineri și cercetători. A colaborat cu diverse institute și organizații științifice, fiind apreciat pentru seriozitatea și spiritul său analitic.

Mihail Bălănescu, academician
Mihail Bălănescu, academician Foto: Wikipedia

Pe lângă munca de cercetare, Bălănescu a avut un rol important și în mediul universitar, unde a încurajat tinerii să privească știința ca pe o aventură intelectuală și o sursă de progres. A fost un profesor respectat, cunoscut pentru modul clar în care explica fenomene complexe și pentru pasiunea cu care vorbea despre fizică. Mihail Bălănescu a murit la 20 octombrie 2018.

2019: Compania australiană Qantas a realizat cel mai lung zbor fără escală din lume cu un avion comercial

Zborul a străbătut distanţa New York – Sydney în peste 19 ore, având la bord 50 de pasageri şi membri ai echipajului, informează DPA şi AFP.

Avion Qantas
Avion Qantas Foto: Facebook

Această cursă insolită a străbătut distanţa de 16.200 de kilometri care separă cele două oraşe în 19 ore şi 16 minute, au anunţat duminică dimineaţă reprezentanţii companiei Qantas pe Twitter. Avionul Qantas 7879 a decolat vineri seară de pe aeroportul John F. Kennedy din New York şi a aterizat pe aeroportul Kingsford Smith din Sydney duminică dimineaţă.

Top articole

Partenerii noștri