Video 13 octombrie: ziua în care împăratul roman Claudius a murit otrăvit în circumstanțe misterioase. Succesor a devenit celebrul Nero

Pe 13 octombrie, în anul 53, împăratul roman Claudius moare în chinuri, după ce a fost otrăvit de ultima sa soție, Agrippina. Data de 13 octombrie este, însă, legată și de „Miracolul de la Fátima”, fenomenul religios la care ar fi asistat zeci de mii de oameni în Portugalia, dar marchează și nașterea omului politic Take Ionescu, precum și prima cădere a unui guvern român prin moțiune de cenzură după 1989.

Proclamarea lui Claudius ca împărat - lucrare de Lawrence Alma-Tadema Foto: Wikipedia artrenewal.org

13 octombrie 54: Împăratul roman Claudius moare otrăvit în circumstanțe misterioase

Claudius, pe numele său complet Tiberius Claudius Caesar Augustus Germanicus, a fost al patrulea împărat roman din dinastia iulio-claudiană, conducând Imperiul Roman între anii 41 și 54 d.Hr.

Născut la 1 august 10 î.Hr. în Lugdunum, actualul Lyon din Franța, Claudius provenea dintr-una dintre cele mai influente familii ale Romei, potrivit Wikipedia.

Fiul generalului Drusus și nepot al împăratului Tiberius, acesta a fost ținut departe de viața publică în tinerețe din cauza problemelor de sănătate și a unor afecțiuni considerate incompatibile cu o carieră politică.

Situația sa s-a schimbat radical după asasinarea împăratului Caligula, în anul 41 d.Hr. Claudius a fost proclamat împărat de Garda Pretoriană și, ulterior, recunoscut de Senatul roman.

În timpul domniei sale, Imperiul Roman și-a continuat expansiunea teritorială. Unul dintre cele mai importante momente ale mandatului său a fost începerea cuceririi Britanniei, care a devenit cea mai vestică provincie romană. Tot în perioada sa, Iudeea și Tracia au fost transformate în provincii ale imperiului.

Bustul lui Claudius Foto: Copyleft: Multi-license with GFDL & CC-BY-SA 3.0 and older / Coyau@WikimediaCommons

Claudius a rămas în istorie și pentru măsurile administrative adoptate. A sprijinit dezvoltarea infrastructurii prin construirea de drumuri, apeducte și porturi și a extins acordarea cetățeniei romane în afara Italiei, o decizie care i-a atras criticile unei părți a aristocrației senatoriale.

Viața personală a împăratului a fost marcată de mai multe căsătorii și intrigi de palat. După executarea celei de-a treia soții, Messalina, s-a căsătorit cu Agrippina cea Tânără și l-a adoptat pe fiul acesteia, Nero, care avea să-i succeadă la tron.

Claudius a murit la Roma, la 13 octombrie 54 d.Hr., la vârsta de 64 de ani.

Moartea sa ar fi fost provocată de o otrăvire, iar succesiunea a fost preluată de Nero, ultimul mare reprezentant al dinastiei iulio-claudiene, și nu de e Britannicus, fiul său biologic cu Messalina

Cum a murit Claudius

Potrivit relatărilor istorice, Agrippina ar fi decis să grăbească moartea lui Claudius pentru a-i asigura succesiunea la tron fiului său, Nero. Ea ar fi apelat la Locusta, renumită în Roma antică pentru prepararea otrăvurilor. Conform tradiției, Halotus, degustătorul oficial al împăratului, ar fi strecurat otrava într-o ciupercă, una dintre mâncărurile preferate ale lui Claudius.

După ce a consumat preparatul, împăratului i s-ar fi făcut rău, prezentând simptome severe. Temându-se că acesta ar putea supraviețui, Agrippina ar fi ordonat administrarea unei noi doze de otravă prin intermediul medicului său, care i-ar fi introdus în gât o pană, sub pretextul provocării vomei.

Claudius a murit în noaptea de 12 spre 13 octombrie 54 d.Hr., iar tronul Imperiului Roman a fost preluat de fiul său vitreg, Nero.

Ani mai târziu, Nero ar fi făcut o remarcă ironică la un banchet, amintind de pasiunea lui Claudius pentru ciuperci:

„Pentru Claudius, ciupercile erau hrana zeilor; astfel, Claudius a devenit zeu prin intermediul unei ciuperci.”

13 octombrie 1773: Astronomul francez Charles Messier descoperă galaxia spirală M51

Astronomul francez Charles Messier, celebru pentru descoperirea a peste 20 de comete, a identificat la 13 octombrie 1773 galaxia spirală M51, cunoscută astăzi drept Galaxia Volburei.

Situată la aproximativ 31 de milioane de ani-lumină de Pământ, în constelația Câinii de Vânătoare (Canes Venatici), galaxia are o magnitudine aparentă de 8,4 și poate fi observată cu ajutorul unui telescop de mici dimensiuni, în special în luna mai. Vederea sa „față către față” și relativa apropiere de Terra le permit astronomilor să studieze în detaliu structura unei galaxii spirale și procesele de formare a stelelor.

13 octombrie 1858: Se naște Take Ionescu, prim-ministru al României

Om politic, avocat și publicist, Take Ionescu s-a născut la 13 octombrie 1858, la Ploiești. Este considerat una dintre figurile importante ale vieții politice românești de la începutul secolului al XX-lea și unul dintre puținii lideri care au reușit să își construiască o carieră politică independentă.

După începuturile în Partidul Național Liberal, Take Ionescu s-a desprins de liberali și a candidat ca independent, promovând un program politic cunoscut sub numele de „takism”. În 1908 a fondat Partidul Conservator-Democrat, iar ulterior a ocupat mai multe funcții ministeriale, inclusiv portofoliul de la Interne.

În decembrie 1921, după demisia Guvernului Averescu, regele Ferdinand I l-a desemnat președinte al Consiliului de Miniștri. Mandatul său a fost însă unul scurt, guvernul primind un vot de blam în Parlament. Dezamăgit de evoluția politică, s-a retras pentru o perioadă în Italia și a murit în iunie 1922, la vârsta de 63 de ani.

13 octombrie 1917: „Miracolul de la Fátima” la care asistă aproximativ 70.000 de oameni

Miracolul de la Fátima, cunoscut și sub numele de Miracolul Soarelui, este unul dintre cele mai cunoscute evenimente religioase ale secolului XX. Potrivit relatărilor, fenomenul a avut loc la 13 octombrie 1917, în apropiere de localitatea Fátima din Portugalia, în fața unei mulțimi estimate între 30.000 și 100.000 de persoane.

Povestea începe pe 13 mai 1917, când Lucia dos Santos și verii săi, Francisco și Jacinta Marto, au afirmat că au văzut o apariție luminoasă care s-a identificat drept Doamna Rozariului. Copiii au susținut că întâlnirile cu Fecioara Maria au continuat lunar până în octombrie și că aceasta le-a transmis mai multe mesaje despre rugăciune, pace și convertire.

Potrivit mărturiilor, copiii au anunțat că pe 13 octombrie urma să aibă loc un semn menit să îi convingă pe oameni de autenticitatea aparițiilor.

În ziua respectivă, aproximativ 70.000 de persoane s-au adunat la Fátima și au asistat la ceea ce a fost descris drept un fenomen spectaculos în care Soarele părea să se miște pe cer și să se apropie de Pământ. Evenimentul a intrat în istorie sub numele de „Miracolul Soarelui”.

Importanța locului a crescut constant în deceniile următoare. Primul pelerinaj național a avut loc în 1927, iar bazilica ridicată la Fátima a fost consacrată în anul 1953.

1923: Ankara devine capitala Turciei

La 13 octombrie 1923, Ankara a devenit oficial capitala Republicii Turcia, preluând acest statut de la Istanbul, fostul centru al Imperiului Otoman.

Orașul, situat în inima Anatoliei, găzduise deja din 1920 sediul Marii Adunări Naționale a Turciei și devenise centrul Mișcării Naționale Turce în timpul războiului de independență. Decizia de mutare a capitalei a simbolizat orientarea noului stat către modernizare și distanțarea de moștenirea imperială otomană.

13 octombrie 1986: Se stinge din viață George Apostu, sculptor român

Unul dintre cei mai importanți sculptori români ai secolului XX, George Apostu s-a născut la Bacău, în 1934, și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.

Opera sa s-a remarcat prin valorificarea tradițiilor populare românești și prin căutarea unor forme de expresie care depășeau limitele realismului academizant. După emigrarea în Franța, în 1982, artistul și-a continuat activitatea într-un atelier pus la dispoziție de Primăria Parisului.

George Apostu a murit la 13 octombrie 1986 și a fost înmormântat în cimitirul Père-Lachaise din Paris.

13 octombrie 2009: Premieră în politica românească: căderea Guvernului Emil Boc în urma moțiunii de cenzură

La 13 octombrie 2009, Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Emil Boc, marcând o premieră în politica postdecembristă.

Executivul a devenit astfel primul guvern de după Revoluția din 1989 demis printr-o moțiune de cenzură. După vot, cabinetul a rămas în funcție cu atribuții limitate, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.

Guvernul Boc, instalat în decembrie 2008, și-a continuat activitatea în regim interimar până la formarea unui nou executiv.

13 octombrie 2013: Moare  interpreta de muzică populară Angela Moldovan

Angela Moldovan, una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară din România, s-a stins din viață la 13 octombrie 2013, la vârsta de 86 de ani.

Născută la Chișinău, artista și-a petrecut tinerețea în mai multe orașe din România și a urmat Conservatorul din Cluj, după o scurtă perioadă în care fusese înscrisă la Facultatea de Litere.

Într-un interviu acordat de-a lungul carierei, își amintea începuturile în lumea artistică: „Mă gândeam că voi ajunge profesoară şi voi avea pâinea asigurată. În paralel, m-am înscris şi la Conservator. Intrasem şi în corul Operei, ca să mai câştig un ban. După un an în cor, am câştigat un concurs pentru un post de solistă şi am început să cânt în diferite spectacole. Am rămas la Operă. Între timp, m-am căsătorit cu Victor Moldovan. Era în 1952”.

De-a lungul carierei, Angela Moldovan a valorificat în special folclorul din nordul Moldovei și Bucovina. Piese precum „La oglindă”, „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Asta-i sârba mărunțică” sau „Fata neichii” au consacrat-o în patrimoniul muzicii populare românești.

Problemele cardiace i-au adus însă sfârșitul, artista stingându-se din viață la București, pe 13 octombrie 2013.