16 decembrie: Ziua în care a început sfârșitul dictaturii lui Ceauşescu. Cine a fost timişoreanul care a oprit tramvaiele
0Ziua de 16 decembrie este marcată de multiple semnificaţii culturale şi de momente care au schimbat lumea, dar, mai presus de toate, rămâne în memoria colectivă a românilor ca ziua în care la Timișoara a izbucnit revolta ce avea să răstoarne dictatura comunistă.
1770: S-a născut Ludwig van Beethoven, compozitor german
Ludwig van Beethoven, considerat unul dintre cei mai influenți compozitori ai tuturor timpurilor, s-a născut la Bonn pe 16 decembrie 1770, talentul său muzical s-a manifestându-se încă din copilărie: la doar patru ani studia pianul, iar la opt ani susținea primele apariții publice.
Primele sonate importante, precum op. 7 și op. 10, compuse între 1796–1798, dezvăluie deja semnele originalității sale: structuri asimetrice, tensiune dramatică și curaj inovator. În lucrări ca „Patetica” (op. 13) sau sonatele op. 26 și op. 27, Beethoven începe să „rupă” forma clasică tradițională, remodelând dualismul tematic și arhitectura dezvoltărilor muzicale.
Din 1798 debutează seria cvartetelor de coarde, concomitent cu apariția primelor semne ale pierderii auzului, care îl va izola treptat de societate. Totuși, perioada rămâne una de creație majoră: sonatele op. 31, Simfonia a III-a „Eroica”, „Appassionata”, Concertul pentru vioară, Simfonia a V-a – numită adesea „a Destinului” – și Simfonia a VI-a „Pastorala”.
Între 1813 și 1818 traversează o criză profundă, însă chiar și atunci compune lucrări de referință: Sonata pentru violoncel op. 102, ciclul de lieduri „An die ferne Geliebte”, sonatele op. 101 și op. 106. Ultima sonată, op. 111 (1821–1822), este adesea interpretată ca un „rămas bun” față de această formă muzicală.
Compozitorul moare pe 26 martie 1827, la Viena, după luni de suferințe, fiind înmormântat cu funeralii grandioase.
1773: Are loc revolta numită Boston Tea Party
În portul Boston, coloniștii americani au scufundat transporturi de ceai aparținând Companiei Britanice a Indiilor de Est, protestând față de taxele impuse de Coroana britanică. „Boston Tea Party” avea să devină un simbol al rezistenței și una dintre scânteile care vor aprinde Revoluția americană (1776–1784).
1775: S-a născut scriitoarea britanică Jane Austen
Jane Austen, unul dintre cele mai influente nume ale literaturii engleze, s-a născut pe 16 decembrie 1775 – dată devenită ulterior zi națională în Marea Britanie. Cele șase romane ale sale, dintre care cele mai cunoscute rămân „Mândrie și prejudecată” şi „Emma”, sunt astăzi repere ale prozei clasice, remarcabile prin ironie, finețe psihologică și analiza societății engleze din secolul al XIX-lea.
1891: A murit Ion Ionescu de la Brad, întemeietorul științei agricole românești
Ion Ionescu de la Brad, personalitate complexă – agronom, economist, scriitor, savant – și figură emblematică a generației pașoptiste, a contribuit decisiv la dezvoltarea agriculturii moderne în România. Membru de onoare al Academiei Române, el lasă în urmă o operă vastă și o viziune reformatoare.
1910: Primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă
Henri Coandă, născut în 1886 la București, a realizat în 1910 primul zbor experimental al unui avion cu reacție – o invenție care a revoluționat aviația mondială. Provenit dintr-o familie cu tradiție intelectuală și militară, Henri Coandă a devenit un inovator de anvergură internațională, punând bazele unor descoperiri care vor influența tehnologia secolului XX.
1917: S-a născut celebrul scriitor britanic de SF Arthur C. Clarke
Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei Trei Mari” ai literaturii SF, alături de Heinlein și Asimov, s-a născut pe 16 decembrie 1917. Pe lângă contribuțiile sale literare, între care capodopera „Odiseea spațială 2001”, sir Arthur C. Clarke a fost inventator, futurolog și specialist în tehnologia radar.
A propus încă din 1945 conceptul sateliților geostaționari pentru comunicații, fiind ulterior decorat pentru această idee vizionară. Mutat în Sri Lanka, pasionat de scufundări și arheologie marină, a rămas activ până la moartea sa în 2008.
1950: S-a născut interpretul de muzică lăutărească Nelu Ploieșteanu
Nelu Ploieșteanu (Ion Dumitrache), originar din Ciorani, Prahova, a debutat muzical la numai șase ani. A cântat la acordeon și pian, iar în anii ’70 s-a stabilit în București, unde a activat la Teatrul de Revistă „Ion Vasilescu”.
A susținut turnee internaționale și, după 1990, a înregistrat numeroase albume devenite populare, fiind considerat una dintre cele mai puternice voci ale muzicii lăutărești.
1963: S-a născut Viorica Dăncilă, prima femeie premier din România
Viorica Dăncilă a devenit, pe 16 ianuarie 2018, prima femeie premier din istoria României, fiind nominalizată de PSD după după ce Mihai Tudose (PSD) a demisionat ca urmare a retragerii sprijinului politic de către propriul partid și acceptată de președintele Klaus Iohannis.
Mandatul ei a fost însoțit de controverse, critici legate de exprimare, gafele diplomatice și sprijinul acordat politicilor promovate de Liviu Dragnea, culminând cu protestele de stradă violente din 10 august 2018.
Viorica Dăncilă a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, pierzând în turul al doilea. După 2020 a dispărut treptat din viața politică activă, pentru ca apoi să se alăture Partidului Național Conservator Român, condus de Cristian Terheș.
1979: S-a născut artistul Mihai Trăistariu
Mihai Trăistariu, provenit dintr-o familie de artiști, a devenit cunoscut ca membru al trupei Valahia, apoi ca solist. A câștigat de trei ori titlul de „Cea mai bună voce din România” și a obținut succes internațional după Eurovision 2006 cu piesa „Tornerò”, difuzată în peste 30 de țări.
1989: Începutul Revoluției Române la Timișoara
La 16 decembrie 1989, Timișoara a devenit punctul de pornire al revoltei care avea să ducă la prăbușirea regimului Ceaușescu. Totul a început ca un protest paşnic împotriva evacuării pastorului László Tőkés.
La început, în jur de 200 de timişoreni s-au adunat în fața Catedralei Reformate din Piaţa Maria, dar numărul lor a crescut rapid, după ce li s-au alăturat studenți, muncitori și intelectuali, şi mulțimea s-a îndreptat spre centrul orașului, transformând protestul inițial într-o manifestație anticomunistă, însoțită de scandările „Libertate!” și „Dreptate!”.
Spre seară, tramvaiele au fost blocate, iar protestele au căpătat amploare. Forțele de ordine au intervenit violent: au folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene, au avut loc ciocniri directe, iar oamenii au fost bătuți și arestați, printre aceştia numărându-se inclusiv pastorul László Tőkés, ceea ce a amplificat furia și solidaritatea protestatarilor.
Un rol esențial l-a avut poetul Ion Monoran, care a inițiat oprirea tramvaielor, gest menit să împiedice dispersarea oamenilor și să atragă în jurul protestului cât mai mulți timișoreni.
Ce povestea Ion Modoran despre începutul revoluţiei
„Ştiam încă de joi că în faţa casei lui Tokes se afla în permanenţă un grup de enoriaşi care protestau împotriva mutării pastorului din Timişoara, mutare dictată de Securitate. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 16 decembrie, am trecut pe acolo, iar după amiaza aceleiaşi zile – era o zi senină, cum rar poţi întîlni în decembrie – la «Cina» comentam cele ce se întîmplau în Piaţa Maria.
(...) Spre seară, pentru că trebuia să intru în tură, am trecut pe acasă, după care, în jur de ora 19:15, am plecat direct spre Piaţa Maria. În faţa locuinţei pastorului Laszlo Tokes se aflau în jur de 200 de persoane. I-am recunoscut pe câţiva şi, apropiindu-mă, am spus: «Avem nevoie de lideri dacă vrem să întreprindem ceva»“.
Lumea a început să se adune în jurul lor, auzind ce discută. Am mai spus: «Priviţi geamurile din jur şi observaţi bliţurile aparatelor de fotografiat cum sclipesc. Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să oprim tramvaiele. Numai cu 200 de oameni nu putem întreprinde nimic. Dacă ratăm acest moment, o să ne aştepte soarta celor de la Braşov din 1987».
M-am apropiat de linia de tramvai şi am oprit primul tramvai. Lângă tramvai l-am observat pe Zoly Borbely hotărît, care deja trăsese pantograful tramvaiului, decuplându-l cu toate protestele vatmanului, speriat de moarte. I-am spus să urce în cabină, că nu i se va întîmpla nimic şi că vom lua asupra noastră întreaga răspundere. A venit un tramvai şi din sensul opus şi l-am oprit şi pe acesta. Câţiva «cetăţeni» îmbrăcaţi în civil vociferau în preajmă şi erau nemulţumiţi de acţiunea noastră. Mi-am scos legitimaţia de serviciu şi buletinul şi mi-am declinat identitatea.
Lumea a început să se adune din ambele sensuri. Se striga «Vrem căldură!», «Vrem mâncare!» etc.
La un moment dat, l-a văzut pe Dan Zăgănescu pe tampoanele unui tramvai. După ce şi-a spus numele a început să strige «Jos comunismul!», «Jos Ceauşescu!», după care Tibi Covaci a făcut acelaşi lucru, dar suit pe unul din tramvaie.
Înconjurat de puhoiul din Piaţa Maria, a spus: «Peste 30 de minute, plecăm la Comitetul Judeţean de Partid, dar nu prin centru!».
Îmi era teamă, pe de o parte, că vom fi stopaţi de către Securitate, iar pe de altă parte voiam să evit eventualele distrugeri, ci pe la căminele studenţeşti, în speranţa că la 2000-2500 de oameni se vor mai adăuga şi grupuri de studenţi. Imediat câţiva din grupul nostru au protestat faţă de această idee, dar fără nici un efect.
La 20:30 am luat-o înaintea mulţimii şi m-am oprit pe podul spre Catedrală, direcţionând lumea către Flora. La intersecţia de la ştrandul Termal am aşteptat să vină studenţii; aceiaşi «cetăţeni îmbrăcaţi în civil» au încercat să blocheze podul Michelangelo, oprind maşinile care circulau în zonă şi, la strigătele mele de a nu li se da ascultare, unul dintre ei mi-a zis: «Las că ai să vezi tu ce păţeşti, pletosule!». Văzând că nu vin studenţii, am trecut podul şi am ajuns în faţa Comitetului Judeţean de Partid”, povestea Ion Monoran, într-un dialog cu George Lână, la 17 decembrie 1991 şi publicat în ziarul „Timişoara”, conform mariusmioc.wordpress.com
După Revoluție, în anul 1990, Ion Monoran a fondat Ziarul Timişoara şi Societatea Timişoara, cea care a inițiat celebra proclamație, documentul programatic care anunţa că idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 au fost trădate şi că revoluţia trebuia să continue pe cale paşnică. Celebrul punt 8 al proclamației interzicea, prin lege electorală, dreptul de a candida la funcţii în stat tuturor foştilor activişti şi securişti, timp de trei legislaturi.
Ion Monoran a murit la 2 decembrie 1993.
2017: Înmormântarea Regelui Mihai
Pe 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile Regelui Mihai I, una dintre cele mai respectate figuri ale României moderne. Slujba s-a desfășurat la Catedrala Patriarhală, iar sicriul a fost apoi transportat cu trenul regal la Mânăstirea Curtea de Argeș.
La ceremonie au participat numeroși monarhi și membri ai caselor regale europene.
2018: A murit fotbalistul şi impresarul Mircea Petescu
Mircea Petescu, unul dintre pionierii impresariatului sportiv românesc de după 1990, a fost cel care a facilitat transferuri istorice, precum trecerea lui Hagi la Real Madrid și a lui Gică Popescu la PSV Eindhoven.
Ca fotbalist, a evoluat la UTA, Știința Timișoara, Steaua și FC Dordrecht, marcând o carieră solidă în sportul românesc.
Se încarcă comentariile...
