Exclusiv Petrișor Peiu, la Interviurile Adevărul. Senatorul AUR respinge eticheta de suveranist și spune că numai capitalismul aduce prosperitate

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat, la Interviurile Adevărul, că nu a intrat în politică pentru a „spăla imaginea” partidului și a respins atât eticheta de „suveranist”, cât și speculațiile privind o apropiere de PSD sau posibile alianțe cu partidele aflate la guvernare.

„Guvernul s-a extins peste activitatea de legiferare”

În interviul acordat, Peiu a criticat modul în care funcționează statul, acuzând o încălcare a principiului separației puterilor.

„Guvernul s-a suprapus, s-a extins peste activitatea de legiferare, deci guvernul mai mult legiferează. Dintre actele normative care se discută în parlament, jumătate sunt ordonanțe ale guvernului”, a declarat acesta, întrebând retoric de ce mai sunt necesare astfel de măsuri „când ai 70% majoritate”.

Potrivit lui, această practică reprezintă o utilizare ineficientă a resurselor publice: „Guvernul cheltuie banii statului (...) pentru a face legi, într-un mod aberant”.

CNA, în vizor: „Sancționează pe cine doresc dânșii ”

Peiu a reiterat ideea desființării Consiliul Național al Audiovizualului, pe care o consideră inutilă și dăunătoare. „Aș desființa-o (...) pentru a reda libertatea de exprimare poporului român. Cei de la CNA sancționează pe cine doresc dânșii și se facă nu văd derapajele celorlalți”, a spus el.

Liderul AUR susține că atribuțiile acestei instituții ar trebui să aparțină instanțelor: „Împărțirea dreptății într-un stat democratic este făcută de autoritatea judecătorească, nicidecum de autoritatea administrativă”.

Peiu a criticat existența mai multor structuri administrative pe care le consideră fără utilitate, menționând inclusiv comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe. „Nu există acest comitet în nicio constituție (...) este o îngrădire a libertății economice”, a afirmat el, precizând că ar desființa astfel de organisme „prin lege, nu prin ordonanță de urgență”.

Acesta a dat și exemplul Autoritatea de Reformă Feroviară, despre care a spus că este puțin cunoscută chiar și contribuabililor.

„Numai capitalismul aduce prosperitate”

Peiu consideră că dezvoltarea economică poate fi obținută prin reducerea intervenției statului. „Istoria arată că numai capitalismul aduce prosperitate”, a declarat acesta, pledând pentru „un nivel de taxare redus și un nivel de reglementare redus”.

El a propus menținerea cotei unice de impozitare: „Cota unică de 10% este o cotă echilibrată”, dar și reducerea impozitării dividendelor pentru a stimula antreprenoriatul.

În ceea ce privește politicile sociale, liderul AUR a susținut că ajutoarele trebuie direcționate strict către cei care au nevoie, dar a atras atenția asupra problemelor din educație. „Principala pierdere a României este faptul că aproximativ o treime din copiii noștri nu fac școală cum trebuie sau nu fac deloc”, a spus el.

Peiu a invocat și inegalitățile din sistem: „Dacă nu faci meditații, nu ai șanse să ajungi la un liceu prea bun”.

„Mi-aș dori să fiu prim-ministru”

Întrebat ce rol și-ar dori într-un eventual guvern AUR, Peiu nu a exclus o funcție de top. „Mi-aș dori să fiu prim-ministru, pentru că un politician își dorește să fie prim-ministru, că nu intri în politică să fii portar”, a declarat acesta.

Totuși, liderul AUR a subliniat că astfel de decizii nu țin de o singură persoană: „În momentul în care vom fi în situația (...) se va decide printr-un mecanism democratic cine va fi propunerea partidului”.

Peiu a respins ideea unui „shadow government”, considerând-o nepotrivită pentru contextul politic din România. „Nu cred în formula asta (...) este o formulă importată”, a explicat el, adăugând că în practică „nu există guverne din umbră” nici în statele unde conceptul a apărut.

Educația, marcată de inegalități

Liderul AUR a revenit asupra problemelor din sistemul educațional, subliniind discrepanțele majore dintre mediul rural și cel urban. „Ratele de promovare (...) ale copiilor care provin din zone unde școala nu este ceea ce trebuie sunt mult mai mici decât ale copiilor din zonele urbane”, a spus el.

Deși a refuzat să avanseze nume pentru funcția de ministru al Educației, Peiu a menționat că îl apreciază pe Mihail Neamțu: „Este un om pe care îl apreciez foarte mult”.

Ucraina „nu ar trebui ajutată necondiționat”

Peiu a reiterat poziția potrivit căreia sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui acordat fără condiții. „Nicio țară din lume nu ar trebui ajutată necondiționat”, a declarat acesta, invocând lipsa unor progrese concrete în privința drepturilor românilor din Ucraina.

El a criticat situația comunităților românești, inclusiv pe tema vieții religioase: „Sunt doi ani și nu s-a dat un răspuns la această cerere”, referindu-se la solicitarea Biserica Ortodoxă Română de a funcționa în Ucraina. 

Peiu a mai acuzat autoritățile ucrainene că au luat decizii unilaterale cu impact asupra mediului: „Ucraina a modificat în mod unilateral geografia Deltei Dunării”.

Dialogul cu Rusia: „Nu prin intermediari”

Referindu-se la relația cu Rusia, liderul AUR a declarat că România ar trebui să acționeze direct, dar în limitele angajamentelor internaționale. „România (...) nu trebuie să dialogueze cu nimeni prin intermediul nimănui”, a spus el, adăugând însă că astfel de decizii depind de cadrul stabilit la nivelul UE și NATO.

Peiu a explicat că România nu poate iniția de una singură un dialog direct cu Rusia, în contextul deciziilor luate la nivel internațional. „Sunt două instituții (...) în care s-a luat această decizie de înghețare a unor relații cu Federația Rusă (...) și atunci, realist vorbind, orice discuție bilaterală ar avea un efect contrar celui dorit”, a declarat acesta, referindu-se la cadrul stabilit în NATO și Uniunea Europeană.

Liderul AUR a invocat cazul Ungaria și al premierului Viktor Orbán, sugerând că o relație separată cu Rusia nu a adus beneficii clare. „Ungaria s-a ambiționat să aibă o relație separată (...) dar la nivel concret pragmatic nu a ajutat Ungaria acest lucru”, a spus Peiu.

El a adăugat că, din punct de vedere economic, România ar fi depășit Ungaria la mai mulți indicatori. 

Critici la adresa politicilor europene

Peiu consideră că Uniunea Europeană ar trebui să adopte o poziție mai flexibilă în domeniul energetic. „România (...) trebuie să ne facem auzite vocile (...) să fim mult mai flexibili”, a afirmat acesta, susținând că restricțiile actuale au contribuit la creșterea prețurilor și la pierderea competitivității economice.

El a criticat și dependența indirectă de resurse rusești: „Zicem că nu mai importăm gaz din Rusia (...) dar din Turcia importăm tot gaz rusesc”.

Potrivit liderului AUR, politicile actuale afectează industrii-cheie ale Europei, în special sectorul chimic. „Europa a fost tot timpul o putere în industria chimică (...) nu poate să renunțe atât de ușor la a procesa un gaz ieftin”, a spus el.

Moțiune de cenzură în pregătire

Peiu a anunțat că AUR ia în calcul depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. „Mi-aș dori să depunem această moțiune (...) în preajma datei de 13 mai”, a declarat acesta, moment pe care îl leagă de „confirmarea oficială a crizei în care ne-a târât guvernul”.

„Guvernul a ales să stimuleze inflația”

Comentând creșterea prețurilor, inclusiv la carburanți, Peiu afirmă că România se confruntă cu un fenomen economic grav. „Noi ne aflăm acum (...) într-o postură care se numește stagflație, adică avem simultan recesiune și inflație foarte mare, cea mai mare din Europa”, a declarat acesta. 

În opinia sa, măsurile luate de autorități au accentuat problema: „Guvernul a ales să sacrifice creșterea economică și să stimuleze inflația (...) prin creșterea prețurilor la energie și (...) creșterea nivelului taxării”.

Soluția AUR: TVA variabil pentru carburanți

Peiu propune o schemă fiscală flexibilă pentru a reduce presiunea asupra populației și firmelor, fără a afecta semnificativ veniturile statului. „Am spus că ar fi fost optimă o schemă dinamică. (...) la nivelul de preț al carburanților (...) să rămână TVA-ul de 21%, urmând ca această cotă să scadă pe măsură ce crește prețul cotației internaționale”, a explicat liderul AUR.

Scopul, spune el, ar fi fost echilibrarea poverii economice: „Nu poți să pui toată greutatea pe populație și pe firme (...) și să favorizezi numai statul”.

Peiu consideră că actuala situație economică este rezultatul deciziilor politice din ultimii ani și indică direct coaliția de guvernare. „Responsabilitatea morală (...) aparține coaliției de guvernare. (...) nu populația sau firmele au determinat situația asta (...) a datoriei publice și a deficitului bugetar”, a spus el.

Totodată, liderul AUR a afirmat că măsurile economice din perioada recentă au avut și un scop electoral: „S-au pompat mulți bani (...) ca să își asigure perpetuarea la putere”.

„Ar trebui și statul să fie mai suplu”

Întrebat cum ar gestiona presiunile venite din partea aleșilor locali, Peiu a subliniat că deciziile guvernamentale trebuie să fie orientate spre interesul general. „Deciziile trebuie să fie, în primul rând, subsumate interesului național (...) nu interesele locale”, a declarat acesta.

El a oferit și un exemplu de decizie pe care o consideră greșită: „Nu este normal să proiectăm (...) și centură ocolitoare și metro (...) și să constatăm că nu putem să le facem pe niciuna”.

Peiu a reiterat viziunea sa privind reducerea dimensiunii statului și respectarea disciplinei fiscale. „Poate ar trebui și statul să fie mai suplu, să-și reducă din cheltuieli”, a afirmat el, adăugând că susține „un stat subțire și respectarea țintelor din Tratatul de la Maastricht”.

Comentând planurile de restructurare promovate de Guvern și de premierul Ilie Bolojan, Peiu afirmă că acestea nu se reflectă în buget. „Dacă vă uitați la sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salarizarea personalului bugetar, sunt aceleași (...) și anul trecut și acum. Păi bun, și atunci unde e reforma?”, a spus liderul AUR.

El consideră că reducerea aparatului bugetar ar fi putut fi făcută gradual, fără măsuri dure: „Am fi putut să reducem personalul bugetar prin pensionarea celor care ies la pensie (...) cam 5% din angajați în fiecare an”.

„Toate achizițiile publice făcute de stat ascund niște costuri ”

Peiu a criticat nivelul ridicat al cheltuielilor publice și a susținut că acestea ar putea fi reduse semnificativ.

„Aș fi redus cheltuielile cu bunurile și serviciile (...) se poate face o reducere cu 10% fără să facem vreo minune”, a declarat acesta.

În opinia sa, o parte din bani sunt risipiți sau folosiți ineficient: „Toate achizițiile publice făcute de stat ascund niște costuri care nu merg în achizițiile respective”.

Liderul senatorilor AUR a pus sub semnul întrebării eficiența instituțiilor de control, invocând inclusiv Curtea de Conturi. „La Senatul României (...) s-au plătit trei salarii de secretari generali adjuncți (...) Credeți că n-a fost Curtea de Conturi anul trecut? A fost”, a afirmat Peiu.

Acesta consideră că problema ține de politizare: „Sigur, cu politizarea ei, da”.

„Nu toate investițiile sunt reale”

Peiu a atras atenția asupra modului în care sunt prezentate investițiile publice, susținând că unele proiecte sunt motivate politic. „Să acceptăm că nu tot ceea ce numim cu emfază investiții sunt investiții reale”, a spus el, adăugând că multe proiecte sunt „făcute cu scop electoral”.

Fără a nega necesitatea unor lucrări mari, precum autostrăzile, acesta a subliniat că problema este costul: „Plătim pentru un kilometru de autostradă (...) mult mai mult decât media europeană”.

Interesul național trebuie să fie prioritar

Peiu a revenit asupra ideii că deciziile economice trebuie luate la nivel central, nu sub presiunea intereselor locale. „Guvernul este o conducere națională, trebuie să aibă în vedere interesul național, nu interesele locale”, a declarat acesta.

În ceea ce privește depolitizarea instituțiilor, liderul AUR admite că fenomenul nu poate fi eliminat complet, dar poate fi limitat. „Democrația se face cu partide politice (...) partidele politice își numesc oamenii”, a spus el, dar a subliniat că soluția este reducerea „sinecurilor” și a instituțiilor inutile.

Peiu a dat exemplul unui organism pe care îl consideră excesiv: „Comitetul de examinare a investițiilor străine directe (...) este o îngrădire a libertății economice”.

„Nu știu ce se întâmplă în interiorul coaliției”

Întrebat de ce nu sunt aplicate reformele despre care se vorbește la nivel guvernamental, Peiu a spus că opoziția nu are acces la deciziile interne ale coaliției. „Nu știu ce se întâmplă în interiorul coaliției, că nu sunt invitat acolo (...) noi doar vedem la televizor ce se întâmplă”, a declarat acesta.

Cu toate acestea, liderul AUR a acuzat lipsa unor măsuri clare de dreapta și a oferit exemple de instituții pe care le consideră inutile.

Critici la adresa lui Ilie Bolojan: „Nu gândește ca un om de dreapta”

Peiu a pus sub semnul întrebării orientarea politică a premierului Ilie Bolojan, susținând că acesta nu aplică principiile unei guvernări de dreapta. „Eu cred că dânsul nu gândește ca un om de dreapta”, a spus Peiu, adăugând că nici conducerea actuală a PNL nu acționează în această direcție.

El a criticat menținerea unor structuri administrative și a dat exemplul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, despre care a afirmat că este inutil: „Stă într-o procedură administrativă, după care tot în instanță ajunge”.

Prea multe instituții, prea multă birocrație

Liderul senatorilor AUR a reluat ideea reducerii aparatului de stat, criticând existența vicepremierilor și a structurilor administrative supradimensionate. „Credem noi că un om cu asemenea experiență politică (n.r. Ilie Bolojan) are nevoie de cinci ajutoare, de cinci elfi, ca să conducă 12 reni - 12 miniștri. N-ar fi fost mai simplu dacă era un om de dreapta, să zică: dom'le, n-am nevoie de vicepremierii ăștia?”, a afirmat el.

De asemenea, Peiu a propus reducerea numărului de comisii parlamentare: „Noi avem 22 de comisii parlamentare în Senat (...) de ce n-am putea avea 12 comisii?”.

Petrișor Peiu respinge etichetele și scenariile politice FOTO: Adevărul

Peiu a susținut că România nu își apără suficient interesele în raport cu Uniunea Europeană și a criticat modul în care sunt implementate politicile de mediu.

El a făcut referire la Green Deal și Fit for 55, afirmând că alte state au negociat termene mai favorabile. „Polonia, Germania, Italia au împins limitele (...) spre 2038, 2040. Noi, dintr-o obediență excesivă, am ales termenul cel mai scurt, 2026”, a declarat acesta.

Acuzații privind politicile din energie

Peiu a criticat și foștii responsabili din energie, menționându-i pe Virgil Popescu și Nicolae Ciucă, dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis. „Răspunderea politică îi aparține lui Virgil Popescu, în egală măsură cu prim-ministrului de atunci (...) și președintelui”, a spus el.

Acesta a invocat întârzierile unor proiecte majore, precum centrala de la Iernut, și eșecul organizării licitațiilor pentru noi capacități energetice.

În ceea ce privește relația cu instituțiile europene, Peiu consideră că România ar putea obține condiții mai bune, dacă ar avea o poziție mai fermă. „Cred că dacă ești un bun negociator și cei de la Comisia Europeană văd că ești serios (...) cred că se poate”, a afirmat liderul AUR.

UPDATE: „Nu am niciun fel de simpatie pentru ideile de stânga”

Peiu s-a definit drept un politician de dreapta, însă a recunoscut că realitățile sociale din România impun o abordare echilibrată. „Sunt un om de dreapta. Nu sunt un om de stânga, nu am niciun fel de simpatie pentru ideile de stânga”, a spus el, explicând că dreapta înseamnă „un nivel de impozitare scăzut, un stat redus, o libertate a cuvântului și economică foarte mare”.

Totuși, liderul AUR a subliniat că orice guvernare viitoare trebuie să țină cont de problemele sociale majore: „Trebuie să țină cont de realitatea unei ponderi foarte, foarte mari a sărăciei în România și de discrepanțele de dezvoltare între diferite provincii”.

Critici la adresa PNL: „Introduce limitări și forme de cenzură mascată”

Referindu-se la Partidul Național Liberal, Peiu a pus sub semnul întrebării orientarea de dreapta a formațiunii. „Nu știu cât mai este PNL-ul de dreapta”, a afirmat acesta, acuzând partidul că „susține și introduce multe limitări, atât ale libertății de exprimare, cât și ale libertății economice”.

El a vorbit despre existența unor „fenomene pe care eu le numesc de cenzură mascată în societate”, generate de instituții care, în opinia sa, depășesc atribuțiile firești.

Propuneri radicale: desființarea CNA și CNCD

Peiu a susținut desființarea unor instituții-cheie, precum Consiliul Național al Audiovizualului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pe care le consideră inutile. „Eu sunt partizanul ideii de a desființa și CNA și CNCD ca instituții inutile atâta timp cât avem instanțe de judecată”, a explicat acesta.

Potrivit lui, astfel de organisme „nu ar trebui să uzurpe rolul pe care îl are justiția”, mai ales în chestiuni ce țin de libertatea de exprimare.

Reducerea birocrației și reorganizarea statului

Liderul AUR a pledat pentru un stat mai suplu, cu instituții comasate și atribuții reduse. „Trebuie redusă birocrația, trebuie redus foarte mult numărul de funcționalități pe care instituțiile statului le îndeplinesc”, a spus el, sugerând inclusiv fuziunea unor autorități și restructurarea administrației locale.

Peiu a dat exemplul primăriilor mici, unde, în opinia sa, nu este necesar personal permanent pentru fiecare domeniu: „De ce trebuie să am un angajat permanent? (...) poate veni un specialist o dată pe săptămână”.

În ceea ce privește reorganizarea administrativă, Peiu consideră că fuziunile între localități pot fi o soluție, dar doar în anumite condiții. „Mi se pare o idee bună atâta timp cât vorbim de un principiu (...) fie se adoptă un principiu valabil în toată țara, fie lăsăm localitățile să se unească în baza voinței locuitorilor”, a explicat acesta.

Știrea inițială

Întrebat despre percepția că el și alți membri ar fi intrat în AUR pentru a îmbunătăți imaginea formațiunii, Peiu a explicat că decizia sa are rădăcini mai vechi, legate de activitatea din zona unionistă și de relațiile personale construite în timp.

„Ne cunoaștem de foarte mult timp. Eram într-o relație aparte datorită legăturilor cu Basarabia și cu Mișcarea Unionistă (...) Nu mă cunoșteam cu domnul Simion la fel de bine ca cu domnul Dungaciu, cu care pot să spun că am avut o relație de prietenie”, a spus acesta.

El a recunoscut însă că a fost „foarte, foarte temător și reticent” în a reveni în politică, după experiențele din anii ’90 și începutul anilor 2000. „Mi-am promis (...) că n-o să mai intru în politică”, a adăugat liderul AUR.

„Nu sunt suveranist. Mă definesc conservator”

Peiu a respins eticheta de „suveranist”, frecvent asociată AUR și altor formațiuni din opoziție, și a insistat asupra identității doctrinare a partidului. „Nu mă definesc ca suveranist (...) eu mă definesc drept conservator. Cred că și partidul AUR este definit drept conservator, face parte din Partidul European al Conservatorilor și Reformiștilor”, a declarat acesta.

El a explicat că termenul de „suveranism” este adesea folosit ca o „pălărie” comună pentru mai multe partide diferite ideologic.

Colaborări „inevitabile” în opoziție

Referindu-se la relațiile cu alte partide, inclusiv cu cele etichetate drept suveraniste, Peiu a subliniat că punctul comun este statutul de opoziție. „Punctul comun al acestor partide este că se află în opoziție. (...) fiind în opoziție, anumite colaborări sunt ineluctabile”, a explicat el.

Acesta a dat exemplul colaborării anterioare cu USR pentru adoptarea unei moțiuni simple împotriva politicilor Ministerului Muncii.

În ceea ce privește o posibilă colaborare cu Călin Georgescu, Peiu a precizat că nu l-a cunoscut personal, dar nu exclude, în principiu, colaborarea: „Nu sunt o persoană conflictuală (...) nu știu de ce n-aș putea colabora cu cineva anume”.

„Nu am fost niciodată membru PSD”

Liderul senatorilor AUR a respins ferm acuzațiile potrivit cărora ar avea legături cu PSD. „O prostioară întreținută de cei care au cultivat mult timp povestea că există o legătură între PSD și AUR. Eu nu am fost niciodată membru PSD”, a afirmat Peiu.

El a confirmat că a fost consilier în perioada în care Adrian Năstase era prim-ministru, dar a subliniat că și-a dat demisia în 2004 și nu a avut o apartenență politică la PSD.

AUR exclude alianțe până la alegeri

În contextul speculațiilor privind posibile alianțe politice, inclusiv cu PNL, Peiu a declarat că AUR nu ia în calcul astfel de scenarii înainte de alegeri.

„Am exclus cu desăvârșire participarea la orice formă de coaliție, alianță, înțelegere cu vreunul din partidele actualei coaliții de guvernare până la alegeri”, a spus el.

Mai mult, acesta a precizat că partidul nu va susține nici măcar un guvern interimar: „Excludem inclusiv susținerea din Parlament pentru vreun guvern interimar”.

Întrebat cu cine ar putea guverna AUR în cazul în care nu obține majoritatea, Peiu a evitat să indice un partener clar, invocând incertitudinea rezultatelor electorale. „Eu cred că o astfel de discuție va avea loc numai după alegeri. (...) Degeaba mi-aș exprima eu preferința pentru un partid sau altul”, a declarat acesta, subliniind că deciziile vor depinde de „viitoarea aritmetică parlamentară”.

El a adăugat că unele partide ar putea chiar să nu mai intre în Parlament, ceea ce face imposibilă o proiecție realistă în acest moment.