Bacalaureat 2020. Lista rezultatelor la BAC în Bucureşti şi în cele 41 de judeţe 0

An de an se întâmpla acelaşi lucru. Până şi Dragnea şi-a dat seama că „România are o nevoie disperată să recupereze cele trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat”. În fiecare vară discutăm, semnalăm,   şi nu se întâmplă nimic. Preşedintele, guvernul, ministrul Educaţiei înţeleg doar ce le convine şi acţionează doar pentru interese electorale. Dar, aşa cum arată şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine. Adică „varză”!

Părinţii Fondatori creează nu doar naţii. Ei generează contexte ce schimbă magic, în timp, mii de vieţi. TENARIS-LMT este un astfel de univers miraculos, iar bunul Tibi Erdei, abia plecat acum în călătoria sa către stele, este cel care a dat viaţă, cu ani în urmă, poveştii reale devenite brand educaţional în Zalău, Călăraşi, Câmpina. Aici, gândul pios de respect şi gratitudine al comunităţii Liderii Mileniului Trei, închinat eroului nostru drag.

Mai sunt două luni până la începutul anului şcolar şi soluţiile aşteptate de multă vreme întârzie să apară. Pandemia a complicat şi mai mult adoptarea deciziilor necesare începerii noului an şcolar. Asta nu înseamnă că rezolvarea poate fi evitată, iar timpul scurt rămas pune presiune mare pe ministerul Educaţiei. Soluţiile ce vor fi adoptate trebuie comunicate, puse în operă de şcoli şi Inspectorate.

Mare bucurie mare, în urma rezultatelor la Evaluarea Naţională. Cele mai bune rezultate din ultimii ani, un număr dublu de elevi cu media 10, comparativ cu anii trecuţi. Partea proastă este că avem şi tabloul învăţământului gimnazial oferit de testele PISA în decembrie 2019. Cui dăm crezare?

Au fost publicate rezultatele la Evaluarea Naţională, pentru absolvenţii de gimnaziu. Informaţiile disponibile sunt extrem de puţine, dar prime concluzii se pot trage. Anul acesta Evaluarea Naţională s-a desfăşurat după suspendarea trimestrului al II-lea, provocată de pandemia COVID-19. Elevii au învăţat mai mult singuri, dar subiectele au fost mai uşoare comparativ cu alţi ani, ceea ce ar putea explica rezultatele.

ASCPD solicită eliminarea formularului de consimţământ şi a referirilor la consimţământul părinţilor/reprezentanţilor legali din cuprinsul procedurii Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi din nota de informare, precum şi pe cele privind interzicerea participării la evaluarea naţională în lipsa consimţământului.

Cum să vă gestionaţi emoţiile este treaba psihologilor, părinţilor, diriginţilor. Sfaturile mele se referă la modul de rezolvare şi redactare a soluţiilor la problemele primite. Aceste sfaturi sunt rezultatul a peste 40 de ani de profesorat în matematică, inclusiv pentru pregătirea examenelor de absolvire. Poate elevii nu citesc sfaturile mele, dar părinţii le pot semnala copiilor lor, dacă apreciază că merită a fi citite.

Dragă top (fake?) leadership PNL, ţi-o zic şi de la obraz, că de vorbă bună văd că nu pricepi. De ce-ţi baţi joc pe faţă de propriii (cu trei i, să fie corect gramatical) tăi simpatizanţi/membri, directori, dar şi de elevi, părinţi şi profesori care aşteaptă de luni bune să publici naibii odată haşgeul ăla cu înfiinţarea şcolilor-pilot? Nu ţi-e ruşine de ridicolul în care te-ai împotmolit singur, în public? Ce-aştepţi? De ce ţi-e frică?

Pentru mulţi, ce este copilul şi ce este copilăria fac parte din bunul simţ general.  Din punct de vedere istoric însă, copilăria şi ceea ce înseamnă să fii copil variază cultural, religios şi, mai ales, diferă în funcţie de perioadele istorice prin care a trecut omenirea.

Nu că ar fi singura aberaţie, dar este cea mai gogonată. În timp ce elevii britanici învaţă la şcoală „Codul bunelor maniere”, noi nu-i învăţăm pe elevi nici măcar cum să-şi organizeze viaţa pentru a se feri de boli transmisibile, de fumat, pentru un regim alimentar care să nu le producă dezechilibre metabolice, pentru un regim de efort fizic care să le menţină organismul  la parametrii normali.

Prin 2015 a fost Latina. Au urmat Istoria şi Geografia. Acum e TIC. Leitmotivul, identic: Staş taie ore din planul-cadru – icoană-ntr-un altar să-l pui, la închinat, şi mai multe nu, de minunat ce e, sfântul plan-cadru, dragul de el!... Psihologia ne învaţă limpede: suntem ceea ce vrem să percepem. N-are importanţă cum e, de fapt – vedem ce vrem noi să vedem, nu ce este. Aşa şi cu pilotarea curriculară. Şi dacă e altfel?

Un mesaj transmis din suflet tuturor celor care au terminat liceul în această vară. Păsiţi într-o nouă etapă, probabil bucuroşi, dar şi cu inima strânsă şi teama necunoscut. Nu uitaţi să aveţi încredere în voi, puterea noastră stă în ceea ce vedem în oglindă.

Nu m-am numărat printre cei ce au admirat necondiţionat felul în care a condus Ministerul Educaţiei dl. Petru Daniel Funeriu. Omul avea, indubitabil, cele mai bune intenţii, voia să elimine corupţia, minciuna, furţişagurile, falsele valori ce parazitau sistemul, dar se iluziona că o poate face pe cont propriu.

Şifonată. Dar şi cu noi experienţe câştigate. În toate ţările viaţa şcolară s-a lovit de dificultăţi provocate de ineditul situaţiei indusă de pandemie. Profesorii au fost cei mai fericiţi. Au stat acasă trei luni cu salariul întreg. Elevii din clasele neterminale au fost şi ei fericiţi că stau acasă, deşi le-a lipsit socializarea de la şcoală, relaţiile cu colegii, chiar şi cu profesorii.

Aşadar, profesorii cer voie elevilor, să le dea note. Sau părinţilor, să le evalueze copiii. Speţe grotesc similare: judecătorii cer inculpaţilor să le dea voie să le pronunţe sentinţe; medicii îi roagă pe pacienţi să le dea voie să le pună diagnostic; comandanţii militari îi întreabă pe subordonaţi: vreţi să vă dau ordin? DA? NU? Închipuiţi-vă că toată lumea ar funcţiona aşa, la liberul arbitru al profanilor. Chiar suntem duşi cu capul de tot?

Ministerul Educaţiei a publicat un proiect de HG privind pilotarea modernizării învăţământului. Deşi ideea pare corectă, ea conţine şi multe capcane. Două sunt cele mai importante şi le voi detalia în continuare. Şcolile pilot nu au capacitatea să proiecteze o transformare de asemenea anvergură, iar sute, mii de copii nu pot ajunge cobaii unor astfel de încercări.

Apar în spaţiul public informaţii despre posibilă schimbare a trei miniştri din guvernul Orban, printre care şi ministrul Educaţiei, Monica Anisie. Ar fi necesară o astfel de schimbare? Am scris de multe ori despre lipsa de reforme în sistemul nostru de învăţământ, atât în preuniversitar cât şi în universitar. Fără niciun ecou, mă mir că mai am răbdare să mă aplec asupra problemelor din educaţie.

Dragă PNL, în acest moment, în Educaţie, eşti în default curricular big time. Da-da: povestea aia cu planurile-cadru - ştii tu. Mai ales la liceu, unde copiii au a începe peste trei-patru luni, pe stil nou, şi din 2016 nu s-a întâmplat nimic relevant. Asta e. Activarea articolului 26 din LEN îţi oferă alternativa de care ai nevoie, politic şi nu numai. Am încredere că, dacă îţi pasă de şcoală pe bune şi eşti de bună-credinţă, poţi.

Eu sunt ofiţer cu grad superior al Armatei României. Colonel. În rezervă. Am depus jurământul militar. Legământ sacru faţă de Patrie. ”Jur să-mi apăr Ţara, chiar cu preţul vieţii”. Să vă intre bine în cap, tuturor celor care bateţi câmpii altfel: eu nu am dat şi nu dau bir cu fugiţii.  Niciodată!

Ca şi cum nu aveam destule belele în învăţământ, din cauza pandemiei şcoala pierde trei  luni de pregătire pentru examenele naţionale, şi materia semestrului al doilea pentru elevii care nu dau examene anul acesta. Timp pentru proiecte de rezolvarea problemelor a existat. Dar se pare că nimeni din conducerea educaţiei nu este conştientă de existenţa şi importanţa eliminării acestor lipsuri  grave.