N-ar
trebui să stricăm atmosfera de sărbătoare din multe familii, prilejuită de
deschiderea unui nou an şcolar. Mă adresez în special autorităţilor, care sunt
prinse, a câta oară, nepregătite. Dacă pandemia va închide şcolile, vom avea al
patrulea semestru de şcoală pierdut. Cu cele trei pierdute anterior, doi ani de
şcoală pierduţi! Iar elevii îşi continuă şcoala, deşi nu inţeleg mai nimic.
Ce-ar fi dacă prim-ministrul Florin Cîţu ar fi prezent la deschiderea anului şcolar în cel mai prăpădit cătun? Iar pentru a lua un contact tactil cu realitatea ar fi obligat să folosească WC-ul din curtea şcolii?
În 32 de judeţe, la concursul pentru ocuparea funcţiilor de coordonatori judeţeni în cadrul Programului naţional de educaţie remedială a fost un candidat pe un loc, care a obţinut la proba de dosare 80-90-100 de puncte dintr-un foc. (Antonia Pup pentru România Curată)
Un Preşedinte. Un prim-ministru. Un consilier prezidenţial. Doi
miniştri ai Educaţiei, trei secretari de stat, un secretar general şi o echipă de
funcţionari de rang înalt din acelaşi minister – toţi, în clipele lor de graţie.
O colecţie superbă de directori şi profesori din şcoli curajoase. Cohorte de prieteni profesionişti minunaţi, de dincoace şi de
dincolo de Prut. Focus şi lobby 24/7, ani şi ani – ultimii doi, la blană. Ca la
carte. Done!
Nici bine nu i s-a uscat cerneala pe decizia de numire că preşedinta ARACIP, Alina Paraschiv, numită în urma demiterii lui Şerban Iosifescu, şi-a dat demisia de la conducerea instituţiei.
Senatorul Robert Cazanciuc i-a scris de 14 iulie preşedintelui Franţei. Într-o scrisoare dezlânată şi pompoasă, îi cere acestuia o "armată" de 1200 de profesori francezi care să vină să predea în România.
Învăţământul este acum
exact în situaţia în care l-au lăsat guvernările PSD. Nici guvernul Orban, nici
guvernul Cîţu n-au catadicsit să vadă dacă trebuie schimbat ceva. Au aşteptat,
probabil, România Educată a preşedintelui Iohannis, care a adus o „viziune”,
pentru anul 2030. Şi până atunci ce facem? Stăm pe loc? Rezultatele examenelor
din vara aceasta ne arată situaţia proastă în care se zbate educaţia la noi.
Ne aşteptăm ca nu peste multă vreme să apară un volum cu titlul de mai sus, volum de care clasa noastră politică are nevoie ca de o vitamină revigorantă. Cartea ar putea fi un studiu de caz asupra distrugerii Colegiului Naţional Gheorghe Şincai sub presiunile Primăriei sectorului 4.
Aşa se pare, dacă se vor aplica măsurile prevăzute
în proiectul România Educată (RE). RE desfiinţează şcolile profesionale, toţi
elevii vor face liceul, vor trece de un simulacru de Bacalaureat general,
comun tuturor filierelor, după care vor merge în universităţi, reanimând
fabricile de diplome universitare.
Am scris un articol, link-ul mai jos, despre întrebările pe care le ridică
funcţionarea şcolilor pilot. N-am primit niciun răspuns la întrebările
ridicate, nu neapărat eu, ci şcolile care se gândeau să aplice pentru acest
proiect. De aici şi reticenţa şcolilor de se înscrie în proiect. Nu sunt clare
consecinţele unui asemenea demers. Au fost dezbateri zilele acestea, inclusiv
pe tema şcolilor pilot.
Adică (şi) înţesată
de reţele de feude, letale până în măduva fiinţării noastre ca naţie, ca societate.
Cangrena politică din Educaţie, înstăpânită cvasi-metastazic, vă e de ajuns ca
exemplu de feudalizare ucigătoare? Ea consfinţeşte prezenţa elefantului uriaş în bătătura Şcolii fascinantei Românii. Miza de securitate naţională nu e de a face cam altceva, cam altfel sau la
fel ca până acum. Miza noastră vitală este de a face ALTFEL, ALTCEVA.
Au apărut în spaţiul public o fişa de sinteză
a proiectului România Educată şi declaraţiile consilierului prezidenţial Ligia
Deca. Multe dintre prevederile prezentate sunt neclare, necesită explicaţii
suplimentare, pe care sperăm să le obţinem de la forma finală a proiectului România
Educată (RE). Urmează un memorandum adoptat de Guvernul României, probabil mai
lămuritor şi mai concret în privinţa punerii în operă a proiectului prezidenţial.
S-au anunţat rezultatele de la Bacalaureat
2021 şi dincolo de comunicatul triumfalist al ministerului Educaţiei să vedem şi faţa reală a rezultatelor. Ca de obicei, ministerul face abstracţie de
elevii existenţi în clasa a XII-a, dar care n-au aşteptat să cadă la examen. Nu
s-au prezentat, pur şi simplu. Elevi pentru care noi, contribuabilii, am plătit
salarii şi cheltuieli de funcţionare, dar care nici nu s-au încumetat să dea
Bacalaureatul.
Cifrele sunt cifre. Nu pot minţi. Din 147.650 de
elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a, 83.000 au luat la matematică medii peste
5. Adică 56%! Şi asta în condiţiile în care media 5 se obţinea dacă ştiai cele
patru operaţii aritmetice şi câteva formule de arii şi volume. Ceva e putred în şcoala românească,
dar cei care au puterea de a schimba ceva nu văd, nu vor sau nu pot să facă
ceva.
Fiecare e liber să scrie ce vrea. Pe cât
ştie despre subiect. Şi pe câtă bună-credinţă are. Iată ce am scris şi am recomandat eu în 2016. Sine ira. Retrospectiv, cu
mintea de azi, aş fi putut avea atunci altă poziţionare decât cea a
delimitării clare de soluţiile establishment-ului oficial? Nu. M-aş fi disociat
de grupul “dizidenţilor curriculari”?
Nu. E rezolvată sănătos, acum, chestiunea curriculară la români? Nicidecum!
Aceiaşi oameni din instituţiile statului care erau dojeniţi, luna trecută, de Comisia Europeană cu privire la arhitectura Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă îşi propun astăzi să rescrie Legea educaţiei naţionale, având o nouă viziune: ,,nu lăsăm pe nimeni în urmă” şi ,,statul investeşte în betoane”.
Se anunţă finalizarea discuţiilor asupra
proiectului România Educată şi câteva opinii izvorâte din experienţa de o viaţă
în instituţii de învăţământ mi se par utile.
Am avut o strategie în perioada 2007-2011, elaborată
de Comisia prezidenţiala condusă de Mircea Miclea şi finalizată cu Legea
Educaţiei Naţionale (LEN), Legea 1/2011, elaborată de Daniel Funeriu.
Luni, 28 iunie, va avea loc prima probă a examenului de bacalaureat. Rândurile ce urmează sunt dedicate celor din generaţia mea cu care voi depăna nişte amintiri pentru unii frumoase, pentru alţii deranjante. Pentru generaţia de astăzi, am un mesaj în finalul textului.
Înainte de examenul la matematică, îmi scriu tinerii despre cum să-şi gestioneze emoţiile, ce să facă pentru a-şi păstra atenţia şi concentrarea, pentru a nu intra în panică („ştiţi eu sunt indecis, nesigur pe răspuns, grilele mă stresează foarte tare, vă rog un sfat”). Am întocmit o listă cu 20 de recomandări, vă invit să o citiţi, discutaţi şi să o completaţi.
Mâine începe Evalaurea Naţională (EN), un prim
examen naţional de absolvire. Ministrul Cîmpeanu are apariţii multe la
posturile tv, ceea ce este un lucru bun. Elevii şi părinţii află la ce să se aştepte
de la aceste examene. De reuşita la aceste examene depinde parcursul şcolar
ulterior al elevilor, la liceu sau la universitate. Premisele nu sunt deloc
favorabile elevilor.
