Ecaterina Andronescu a anunţat când va fi publicat proiectul noii legi a educaţiei 3

Obsesiv, evaluările naţionale au ajuns - atât în conştiinţa publică, cât şi pentru cei de la Ministerul Educaţiei, inspectorate şi şcoli - momentul fierbinte al fiecărei veri. Momentul „succesului“ sau al propriei decăderi.

Se discută de mult timp despre subiecte tip grilă la examenele de absolvire. Care sunt avantajele, care ar fi dezavantajele? Din perspectiva unei experienţe de 30 ani de profesor în şcoală, şi ca preşedinte de comisii de absolvire, îmi pot exprima o părere avizată. Sunt şi avantaje şi dezavantaje, şi căi de optimizare a acestei soluţii.

Ultimele declaraţii ale doamnei Andronescu par ale unei persoane picată din stele. „Doar 25% dintre absolvenţii de profil tehnologic reuşesc să susţină Bacalaureatul”. „Rezultatul elevilor în 2018, 55.000 de elevi nu au luat măcar cinci la Evaluare”. Ce să credem, că nu s-a uitat până acum pe statisticile de la examene? Că nu ştia ce ştia tot satul? Ne-am întors în epoca ipocriziei şi minciunii.

Rolul evaluării lingvistice, prin care nivelul de limbă străină al tinerei generaţii este atestat corespunzător, a început să reprezinte, tot mai mult, o prioritate pentru elevi şi, deopotrivă, pentru părinţii acestora. Ei recunosc, cât se poate de obiectiv, toate avantajele care derivă din obţinerea unui certificat lingvistic.

România poate creşte sănătos doar prin educaţie. O Românie educată e cea care devine puternică prin oamenii ei, căci nu există în istorie nicio naţiune care să fi crescut şi să se fi modernizat altfel, decât prin şcoală.

Astă seară a avut loc la Cotroceni lansarea proiectului „România Educată“, Viziune şi strategie 2018-2030. Foarte bună organizarea, cu o audienţă selectă din toată ţara. Întrebarea este: ce impact va avea asupra evoluţiei ulterioare a educaţiei? Voi analiza Proiectul „România Educată“ într-o serie de articole. Astă seară doar cadrul general în care apare acest proiect şi ce şanse are să impulsioneze schimbarea în bine a educaţiei.

Multe discuţii în spaţiul public după anunţul dnei Andronescu privind introducerea unui Bacalaureat profesional, care să nu permită accesul la facultate. Ideea nu este rea, dacă se va implementa în condiţiile explicate mai jos. În ultimii 10 ani, aproape un milion de elevi au urmat liceul degeaba. N-au luat examenul de bacalaureat sau nici nu s-au înscris la examen. Tot dna Andronescu a generat această situaţie.

De salutat măsura votată în Comisia de Învăţământ a Senatului, semnată şi de ministrul Andronescu, de a reduce cu două ore planurile cadru la învăţământul primar şi cu nouă ore la gimnaziu. Atunci când s-au aprobat actualele planuri cadru, am făcut parte din Grupul de Inovare Curriculară, înfiinţat de ministrul Adrian Curaj. Nimic din ce a propus acest grup nu a contat. „Specialiştii” din minister au decis ce-au crezut ei.

Acesta ar putea fi titlul unui sondaj recent care scormoneşte în mentalul dascălilor şcolii româneşti. Nu doar că adeziunea la valorile democratice este slabă, iar la cele ale Uniunii Europene doar declarativă, dar cei în cauză sunt pur şi simplu retrograzi.

Am cunoscut undeva în ţara asta un copil care-şi vindea temele pe mâncare. Un copil slab, cu un trup fragil dintr-o familie numeroasă. În pauze, stătea în ultima bancă şi înfuleca câte un sandviş uriaş făcut din jumătate de pâine.

Chiar dacă am mai scris pe acest subiect, profit de faptul că circulă în aceste zile (cel puţin în „bula“ mea) cele mai recente informaţii din Monitorul educaţiei şi formării pe baza cărora se fac diverse analize/evaluări ale sistemului de învăţământ românesc.

Ieri, 16 octombrie 2018, Comisia Europeană a publicat Monitorul educaţiei şi formării, prilej să ne comparăm sistemele noastre de educaţie şi formare profesională cu cele similare din alte ţări ale UE. Este bine să ne privim în oglinda Comisiei Europene, dacă ne-am lua doar după declaraţiile oficialilor români din educaţie am avea sisteme de educaţie şi formare performante, generate de actualul program de guvernare.

Un nou examen şi o nouă abordare a testării în limba engleză destinată şcolarilor şi pre-şcolarilor sunt introduse în portofoliul European Examinations Centre (EECentre.ro). Lansarea oficială se face odată cu susţinerea unei serii de 3 workshop-uri, în Timişoara (11 oct. 2018), Iaşi (12 oct. 2018) şi Bucureşti (13 oct. 2018).

Valentin Popa a plecat de la Ministerul Educaţiei. Ai fi crezut că se aşterne liniştea peste numele rectorului de la Suceava şi că va intra, printr-un compromis al istoriei, în galeria de pe strada Spiru Haret. Nu ar fi singurul compromis pe care istoria noastră recentă a învăţat să îl facă.

Dacă garantarea dreptului la educaţie înseamnă accesul fiecărui copil la un profesor calificat, consider că în România dreptul la educaţie trebuie să însemne garantarea accesului unui ministru calificat la un mandat mai lung. Pentru că aşa funcţionăm – avem nevoie de lideri care să ne inspire. Iar pentru educaţie, avem nevoie de cel mai bun dintre noi.

Una dintre cauzele analfabetismului nostru funcţional, care se apropie periculos de jumătate din totalul elevilor, este inadecvata predare a limbii române, încurajată de un grup de profesori care fac subiectele de examen şi, în acelaşi timp, vând comentarii literare, pe care apoi elevii trebuie să le înveţe pe de rost. De ce nu acţionează nimeni contra lor?

A început şcoala de câteva zile şi deja îi văd pe proaspeţii viitori absolvenţi cum se lasă copleşiţi de emoţii şi de stres din cauza examenului de Bacalaureat. Cred că e momentul oportun să vă împărtăşesc din experienţa mea recentă cu examenul maturităţii.

Bună ziua, domnule profesor! Sunt cadru didactic de 25 de ani şi v-am urmărit comunicările. Am câteva întrebări pentru dumneavoastră, dacă nu vă supăraţi şi dacă veţi găsi timp să răspundeţi: 1. În cadrul cărui sistem de învăţământ aţi ajuns absolvent al învăţământului primar, gimnazial, liceal şi universitar?

România, ţara cu scorurile cele mai slabe din UE la testările internaţionale şi ultima la educaţia adultului de-a lungul vieţii.

Motto. Liviu Dragnea: „România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat“. Atât de disperat este Liviu Dragnea de situaţia din şcoli, încât n-a găsit necesar să enumere printre zecile de proiecte faraonice de care este obsedat, unul simplu: construcţia a 2400 de WC-uri din şcolile care au WC-ul în curtea şcolii. Şi în care sunt umiliţi sute de mii dintre copiii noştri.

Andrei: Doamna învăţătoare, pot să merg la toaletă?; Învăţătoarea: Da, Andrei, bineînţeles!; Andrei: Doamna, dar tot în curte este?; Învăţătoarea (tristă): Da, Andrei...

Ceea ce îţi doresc, în ajunul zilei în care vei începe şcoala, este să ai parte de o învăţătoare care să se uite la tine cu ochii mamei tale. Să fie bucuroasă că eşti în clasa ei şi că tu eşti şansa de a creşte copii generoşi unii cu alţii şi cu alte etnii.