Goana unor părinți după școlile de fițe amplifică un fenomen grav: traficul cu vize fictive de flotant

0
Publicat:

Goana părinților după vizele de flotant, care le asigură copiilor drumul către o școală mai bună și profesori renumiți, a ajuns un adevărat sport național. Deși avem o lege în acest sens, fenomenul nu poate fi nici prevenit, nici sancționat. O recunosc chiar autoritățile, care ridică din umeri neputincioase. Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol, a explicat unde sunt hibele și ce ar trebui făcut.

Părinții au ajuns să încalce legea pentru a-și da copiii la o școală mai bună. Sursa foto: arhivă
Părinții au ajuns să încalce legea pentru a-și da copiii la o școală mai bună. Sursa foto: arhivă

Caut viză de flotant contra cost pentru înscriere copil la școala 176, Sfinţii Constantin şi Elena“/ „Mă poate ajuta cineva cu o viză de flotant contra cost pentru înscrierea copilului la școala Pia Brătianu? Mulțumesc!“/ „Bună ziua. Mă poate ajuta cineva cu o viză de flotant pentru înscrierea fetiței mele la Școala Gimnazială nr. 56 sector 2? Ofer o sumă de bani considerabilă pe care o discutăm în privat. Mulțumesc!“.

Acestea sunt doar câteva dintre miile de anunțuri care au inundat în această perioadă rețelele de socializare, dar și multe site-uri unde părinții cer, disperați, ajutor. Iar acest lucru nu se întâmplă doar acum, ci în fiecare an, odată cu începerea înscrierilor la grădiniță și la clasa pregătitoare. Lupta pe o adresă este, de multe ori, acerbă, traficul cu astfel de documente este în floare, iar actele se dau ca pâinea caldă. Motivul? De viză de flotant au nevoie părinții care aleg să-și dea copilul la o unitate de învățământ de care nu aparțin, în mod normal, cu domiciliul. Practic, aceste documente le asigură copiilor drumul către o școală mai aproape de serviciul părinților, de locuința bunicilor, poate o școală mai bună, chiar de renume, cu profesori unul și unul. Însă, vorbim despre un fenomen aflat la limita legii, căci avem de-a face cu fals în declarații, atât din partea părinților, cât și din partea proprietarilor de locuințe care îi iau pe aceștia în spațiu. În realitate, însă, totul se întâmplă fictiv, doar pe hârtie și, evident, contra cost. Și iată cum viza de flotant a ajuns unul dintre cele mai traficate documente din România.

Fenomenul nu poate fi ținut sub control

Potrivit legii, dacă o persoană locuiește la o altă adresă mai mult de 15 zile, trebuie să solicite viză de flotant. „Avem Ordonanța de Guvern 97 care reglementează obligativitatea persoanelor de a-și aplica viza de flotant în situația în care locuiesc mai mult de 15 zile într-o locație“, a explicat, pentru „Adevărul“, Cosmin Andreica, reprezentantul sindicatului Europol. „Fenomenul traficului cu vize de flotant nu poate fi ținut sub control pentru că eu, ca polițist, nu am de unde să știu care este intenția celor doi – părinte și proprietar –, ce au discutat ei în particular. Mai mult, odată ce au ajuns la poliție, aceștia declară că cele 15 zile au trecut deja. Și nu are nimeni cum să verifice dacă respectivul părinte chiar a locuit sau nu acolo și fix în acea perioadă. Doar proprietarul, care, evident, va confirma. Noi luăm, practic, act despre o situație care deja a avut loc și pe care nu o putem verifica. Singurul moment în care poate interveni poliția este când aceste vize de flotant se vând“, a mai precizat Cosmin Andreica.

Nu există, prin urmare, posibilitatea ca persoanele implicate în această tranzacție să fie trase la răspundere. „Un polițist vine acasă la proprietar, bate la ușă, proprietarul îi deschide și spune că persoana pe care a luat-o în spațiu nu este acasă, este la serviciu. Ce poți să faci? E ca și cum ai căuta acul în carul cu fân.“

Cât despre mărturii ale locatarilor din blocul respectiv, care să confirme sau să infirme spusele celor doi, acestea nu constituie dovezi, mai spune polițistul. „Oricine poate să spună orice. Nu e o dovadă. Chiar și dacă ai un martor, tot nu poți face nimic. O persoană care să vină să spună că vecina și-a schimbat flotantul…de aici și până la a se stabili concret dacă a locuit sau nu a locuit în altă parte este cale lungă. Sau… să spunem că vecinii, cei care locuiesc în blocul unde s-a solicitat viza de flotant, într-adevăr, nu l-au văzut niciodată pe părintele respectiv. Dar care este proba? Poate omul nu a ieșit din casă. Tu, ca polițist, trebuie să dovedești că omul nu a locuit acolo. Faptul că nu l-au văzut vecinii nu constituie o probă. Nu stă în picioare o astfel de ipoteză“, mai spune șeful sindicatului Europol.

Avem legi, dar degeaba

Vorbim, așadar, despre o practică ilegală, pe care poliția nu o poate preveni și nici sancționa. Toată lumea cunoaște fenomenul, vorbește despre el, toată lumea spune că nu este în regulă ce se întâmplă, însă, dincolo de asta, nimeni nu poate face nimic. Deși, totuși, o lege în acest sens avem. Concret, este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români și care stabilește că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de zece persoane. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 75 de lei la 150 de lei. „Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă sau membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă să înţelege titularul dreptului locativ, soţul, soţia acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv“, prevede proiectul adoptat anul trecut.

Cosmin Andreica face referire la situația creată de cetățenii moldoveni care, pentru a lucra în Uniunea Europeană, trebuiau să aibă domiciliul în România. „Aveam situații în București când într-o garsonieră locuiau pe hârtie peste 300 de persoane. Toți moldoveni. În acest moment numărul celor care pot locui la o adresă este limitat“, a mai precizat polițistul.

Acesta este de părere că fenomenul ar putea fi prevenit doar dacă se va schimba procedura care stă la baza înscrierii elevilor la școală. „În momentul în care celor din Ministerul Educației le convine această situație, noi nu avem ce să facem. Dacă se va schimba mecanismul, ar dispărea și problema“, a conchis acesta.

Prețurile pentru vizele de flotant variază mult în funcție de zonă. Pornesc de la aproximativ 500 de lei și pot ajunge și la o mie de lei sau chiar să depășească această sumă.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite