Cum vrea Ministerul Educației să combată violența din școli. Ce spun polițiștii

Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare a fost pus zilele trecute în dezbatere publică, iar documentul prevede o serie de măsuri menite să stopeze fenomenul care aproape a devenit sport național. Printre cele mai importante decizii se numără dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere video și audio, majorarea numărului de consilieri școlari, dar și ghiduri online adresate părinților și elevilor.

În decembrie anul trecut, un elev de la Şcoala „Nicolae Titulescu” din Capitală a fost violat în toaleta școlii de un coleg mai mare. În februarie anul acesta, mai mulți elevi de la Liceul „Dimitrie Leonida”, tot din Capitală, au ajuns la spital intoxicati cu gaz paralizant pulverizat înspre ei de un elev victimă a bullyingului. Iar zilele trecute un altul a fost înjunghiat cu o macetă în curtea Liceului Tehnologic „Iuliu Maniu”. Cazurile de agresiune sunt însă mult mai multe. Este contextul în care autoritățile au decis să ia măsuri: Ministerul Educației a pus în dezbatere publică Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare.

Printre măsurile propuse se numără dotarea şcolilor cu sisteme audio-video, achiziţionate din fonduri nerambursabile, înființarea de biblioteci online sau offline ce conţin ghiduri pentru părinţi, elevi și profesori, activități extracurriculare pentru dezvoltarea emoțională a copiilor, coordonate de cadre didactice, consilieri școlari sau voluntari, dar şi un concurs anual „Ia atitudine, spune STOP violenţei!”. De asemenea, planul reglementează noțiunea de violență din partea unui profesor la adresa unui copil și definește explicit formele de abuz care se petrec în școli.

Sistemul de supraveghere video, o decizie la limita legii

Una dintre măsurile propuse de minister se referă la amplasarea camerelor de supraveghere în exteriorul școlilor, pe coridoare și inclusiv în sălile de clasă, laboratoare, săli de festivități, săli de mese etc. Este vorba despre o propunere extrem de controversată care a născut dezbateri aprinse în rândul profesorilor, al părinților, dar și al specialiștilor în confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal. Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol, este de părere că sistemul de supraveghere va preveni multe acte de agresiune și violență.

„Din perspectiva polițistului, vă spun că aceste camere sunt foarte eficiente. În primul rând, descurajează comportamentul anumitor elevi. Unora nu le va păsa de ele, însă alții vor ține cont. Sunt multe fapte pe care unii elevi le comit știind că nu-i vede nimeni. Faptul că dai o palmă unei colege, faptul că-l scuipi pe un coleg, i-ai luat sendvișul, l-ai aruncat pe jos, apoi l-ai pus în altă felie de pâine, apoi în ghiozdan și apoi... ce-o să mai râdem de el că a mâncat de pe jos… Sunt foarte multe situații de genul acesta”, a exemplificat polițistul.

Prin urmare, camerele ar fi utile, spune acesta, însă polițistul se întreabă, totuși, ce garanție pot oferi legiuitorul și instituția de învățământ că aceste imagini nu vor ajunge pe mâna cui nu trebuie.

„Din dorința de a preveni anumite fapte, am putea ajunge la alte situații în care, de exemplu, copilul Cornel al omului politic Georgel uite ce-și permite să facă sau uite ce a făcut. Își permite să stea cu picioarele pe masă. De exemplu, dacă s-ar folosi aceeași procedură pe care o avem la body-cam la poliție, acele camere înregistrează audio-video și pot fi accesate doar în cazul unei plângeri penale. Și doar pentru un anumit eveniment și doar de către anumite persoane anume desemnate. Circuitul este închis. Nu există posibilitatea să subtilizezi niște imagini și să fie publicate ulterior”, a mai precizat Cosmin Andreica.

Există însă o opoziție din partea profesorilor, pe de o parte, dar și din partea anumitor părinți și elevi. „Însă, au fost mulți elevi care au spus că-și doresc acele camere, pentru că s-ar simți protejați. Cât despre profesori, aceștia se tem că vor fi evaluați, că se va vedea ce fac la clasă, că întârzie la ore etc.”, consideră polițistul.

Avem de-a face însă și cu reversul medaliei. În timp ce multe cadre didactice se opun instalării camerelor de supraveghere, alții iau decizia mult prea în serios. Este cazul conducerii Școlii Gimnaziale nr 30 din Timișoara care a decis amplasarea sistemului inclusiv în toalete. Mai exact, camerele sunt amplasate în zona unde elevii se spală pe mâini, nu şi în încăperile unde sunt vasele de toaletă. Decizia, deși cel mai probabil bine intenționată, a declanșat un scandal local. „Am vrut să văd ce se întâmplă. Eram cu gândul că vom fi felicitați”, a mărturisit directoarea școlii.

„Am creat nemulțumire. În ideea că odraslele dumnealor pot fi descoperite că fac tot ce nu permite regulamentul. În fiecare pauză, toaleta a devenit un loc în care fetele se machiază, un loc în care se fumează, un loc în care se dansează și fetele care sunt acolo au un vocabular cu totul nepotrivit. La fel se întâmplă și în toaleta băieților”, și-a explicat decizia directoarea. Aparatele n-au fost puse deocamdată în funcţiune, însă părinții revoltați au cerut explicații la Inspectoratul Școlar Județean.

Elevii cu probleme acasă se manifestă agresiv la școală

Planul Naţional de Combatere a Violenţei Şcolare mai prevede o măsură importantă și anume creşterea numărului de consilieri şcolari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari, anual.

„Copiii aceștia aproape jumătate dintre ei au nevoie de consilieri”, ne-a mărturisit directoarea unui liceu tehnologic din Capitală. „Dacă un copil are probleme, ar trebui trimis la consiliere, căci poate părinții nu au posibilitatea și poate se mai îndreaptă niște lucruri. Noi, profesorii, mai ales diriginții, cunoaștem cât de cât problemele pe care le au copiii și putem să-i îndreptăm către consiliere. Avem, din păcate, foarte mulți copii traumatizați, cu probleme mari în familie, care încearcă să reziste la școală prin agresivitate. De asta vă spun că da, este nevoie de mai mulți consilieri”, a mai precizat dascălul.

De aceeași părere este și directoarea Dana Bobocea, de la Colegiul Național „Grigore Moisil”, care ne-a spus că în școală există un singur consilier la 1.000 de elevi. „Nu face față. Ar trebui să avem mai mulți. Așa cum un profesor are în încadrare o medie de 300 de elevi pentru că are în încadrare 12, 14 clase fiecare cu câte 25, 30 de elevi, deci o medie de 300 de elevi, cred că un consilier poate gestiona problemele tot a 300 de elevi. Sau să gestioneze problemele pe un anumit nivel școlar: nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal. Nu este în regulă ca un consilier școlar să se ocupe de la clasa zero până la clasa a XII-a. Pentru că problemele copiilor sunt diferite de problemele adolescenților”, a declarat dascălul.

Cât de eficiente vor fi aceste propuneri? „Depinde de la școală la școală. La mine în liceu, planul sunt convinsă că va funcționa”, a declarat pentru „Adevărul” prof. Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național „Grigore Moisil” din Capitală. Aceasta a adăugat că starea de bine a elevului este esențială în acest proces de combatere a violenței.

„Noi chiar suntem cooptați într-o echipă internațională care va participa la Summitul de la Paris în contextul aderării României la OCDE. Unul dintre topicurile de discuție este chiar starea de bine în cadrul școlii. Avem podcasturi pe care le facem cu actori educaționali, cu oameni din Ministerul Educației, din inspectoratele școlare sau din comunitatea locală prin care încercăm să identificăm soluții privind promovarea stării de bine la școală”.

Dascălul ne-a explicat și ce înseamnă, mai exact, acest concept de stare de bine, care, la prima vedere, pare destul de abstract. „Stare de bine, din punctul meu de vedere, înseamnă să-ți faci datoria tu ca profesor, să furnizezi copilului informații corecte din punct de vedere științific, adecvate nivelului său de vârstă și potrivite cu disciplina de predare. Stare de bine înseamnă să îi comunici permanent locul în care se află nivelul de achiziție pe care îl are. Înseamnă să nu-l umilești, să nu-l discriminezi. Dar nu-l umilești spunându-i că azi nu a învățat. Ai nota 4 pentru că… și îi enumeri motivele pentru care a fost notat așa”, a mai explicat dascălul.

Conform datelor prezentate de Ministerul Educației, în anul școlar trecut au fost înregistrate aproximativ 5.400 de cazuri de violență, 73% dintre ele fiind atac la persoană.

Conform celor mai recente statistici, în România, jumătate dintre elevi suferă de amenințări, umilință sau violență fizică, iar 81% sunt martori ai situațiilor de bullying.