Reciclare pentru profesorii ai căror elevi au ratat simularea Bac-ului. „Ne facem că facem ca să nu zicem că nu se întâmplă nimic”
0Profesorii ai căror elevi au avut note mici la simularea de la Bacalaureat vor face cursuri pentru dezvoltarea competențelor. Experții explică în ce fel ar trebui pregătiți elevii în următoarea perioadă.
Inspectorii școlari vor organiza activități metodice cu profesorii care predau discipline pentru Bacalaureat. Prioritatea este acordată profesorilor care au elevi cu medii sub 6 la simularea examenului de Bacalaureat 2024. Astfel, inspectoratele școlare județene vor organiza webinarii și activități metodice cu dascălii, cu accent pe dezvoltarea competențelor care necesită îmbunătățire și consiliere pentru situații particulare.
În același timp, Ministerul Educației recomandă elevilor să urmeze lecțiile Teleșcoala și să exerseze teste de antrenament din anii anteriori pentru a se pregăti pentru Bacalaureat. „Subiectele să știți ca nu sunt grele la Bacalaureat. Subiectele sunt create pentru nivel mediu, pentru certificarea unei competențe medii și tocmai din acest motiv ele trebuie să fie respectate pentru toți absolvenții“, a explicat ministrul Educației, Ligia Deca.
Nu îngrași porcul în ajun
În primul rând, sistemul ar trebui să se curețe de profesorii care nu fac performanță, este de părere Cătălin Viorel Nan, vicepreședintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. „Mereu porcul se îngrașă în ajun, pe 24 decembrie, atunci îi dai grâu și te aștepți ca slănina să fie foarte bună... e un ajutor fantastic. Acum, serios, nu e chiar de râs? De ce nu-și asumă sistemul educațional propriile greșeli? De ce nu începe sistemul educațional să se autocurețe de oameni care nu fac performanță? Performanța unui profesor este și în capacitatea elevilor săi de a lua examene. Rezultatele sunt clare pentru toată lumea. Nu este niciun dubiu că sistemul educațional nu funcționează. Și acum vor să repare chestia asta prin cursuri? Mi se pare că se tot evită asumarea responsabilității reale“, spune reprezentantul părinților.
Dar expertul în educație Ștefan Vlaston a explicat ce ar trebui să facă profesorii ca să ajute elevii să obțină măcar nota de trecere. „Asta nu se face decât prin activități remediale plătite. Dacă statul are bani, să plătească profesorii la plata cu ora, iar aceștia să cheme elevii după orele de clasă sau sâmbăta, în grupe mai mici, de 5-6 elevi. Să îi scoată la tablă, să discute. Cel puțin la matematică, din experiența mea de o viață, dacă nu ai contact face-to-face cu elevul, să vezi ce nu a înțeles, nu rezolvi. Așa, să te uiți la un film cu rezolvarea unor probleme e cam greu să-ți dai seama ce nu a înțeles elevul. Nota 5-6 se ia foarte ușor, dacă faci problemele esențiale, punctul I, sunt șase subiecte foarte simple, și dacă le rezolvi ești aproape de 5, mai faci și câteva puncte de la celelalte subiecte, și atunci ajungi la nota 6. Poți să lucrezi cu elevii doar ce înțeleg ei și ce le-ar asigura o notă minimă“, spune profesorul de Matematică Ștefan Vlaston.
La rândul lui, Marian Staș, expert în educație și profesor și coordonator de programe de educație, este de părere că „ne facem că facem, statistic vorbind, ca să nu zicem că nu se întâmplă nimic. Probabil vor fi și zone unde vor lucra mai aplicat. E o vorbă românească ce spune că nu îngrași porcul în ajun, și cu atât mai puțin la copii de această factură, care au obținut rezultate foarte slabe și care e limpede că au un bagaj foarte fragil de cunoștințe și de antrenament. Randamentul va fi destul de scăzut, pentru că ei nu pot să ducă așa ceva, nu pot, nu vor, nu știu, au nevoie de sprijin mai consistent, nu din acesta, așa, la foc automat, în ajun de examen, bașca vacanțele. Cine are determinare să fructifice oportunitatea asta, poate să lucreze, și profesorii, și copiii. Eu mă aștept ca proporția acelora care să valorifice această situație să fie undeva sub 10%“.
Teleșcoala, soluția propusă de Ministerul Educației
Ministerul Educației le recomandă elevilor să urmărească lecțiile Teleșcoala, după analiza pe itemi după simularea examenului de Bacalaureat, și să exerseze pe subiectele din anii trecuți.
„Teleșcoala este o foarte mare formă fără fond pentru că e făcută artificial și nu natural, nu așa se face școală, nu așa se învață ca lumea. Randamentul educațional al procesului Teleșcoală este de sub 10%. Nu sunt toți profesorii foarte competenți, comportamentul nostru pe sticlă este enorm de diferit față de comportamentul natural din sala de clasă. Foarte puțini profesori sunt capabili să gestioneze profesionist o lecție filmată, știu treaba asta din practică proprie. Natura noastră umană ne blochează în raport cu sticla. Aceste soluții propuse de Ministerul Educației nu au substanță, conținut în ele“, spune Marian Staș.
Reprezentantul părinților subliniază că lecțiile înregistrate ar avea efect dacă „sistemul educațional ar fi funcțional“.
„Însă, în momentul acesta, funcționalitatea sistemului este la pământ, degeaba vii cu niște ustensile bune, nu zice nimeni că Teleșcoala nu poate să fie bună, dar nu poate înlocui sistemul în sine. Ca să poți să reconstruiești ceva, trebuie să vezi realitatea din teren. Nu poți să construiești ziduri pe o temelie șubredă, crăpată, iar temelia este profesorul, profesorul ar trebui să fie performant“, explică Cătălin Nan.
Subiecte pe care toată lumea le poate parcurge
La începutul lunii aprilie, după „analiza detaliată a rezultatelor înregistrate la nivel național prin corelare cu specificul fiecărui item“, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) a propus optimizarea subiectelor de examen și activități remediale pentru elevi. Mai precis, CNPEE a găsit soluția prin care să optimizeze subiectele de examen, pentru ca elevii să aibă note peste 5, și anume, creșterea ponderii itemilor cu performanțe satisfăcătoare, bune și foarte bune (itemi de succes) în economia testului, adică a subiectelor pe care cei mai mulți au reușit să le rezolve, deci cele mai simple.
„Orice test de acest tip ar trebui să conțină o treime subiecte simple, o treime subiecte medii, iar o treime subiecte pentru avansați, pentru cei care vor să obțină notele 9 și 10. E foarte bine ca examenul să fie așa, cu o treime din subiecte foarte simple, pentru că nu toată lumea trebuie să facă facultate de matematică, să se facă profesor de matematică. Faptul că elevii nu fac față nici la Evaluarea Națională, nici la Bacalaureat are o singură explicație: profesorul este obligat să parcurgă toată materia, inclusiv pe cele mai grele. Nu le face doar pe cele ușoare, să le repete la infinit. Orele de remediere ar avea succes dacă s-ar axa pe rezolvarea subiectelor simple, din treimea de subiecte pe nivel minim. Principala cauză a faptului că învățământul românesc e la pământ este că aceia care fac programele școlare și planurile-cadru nu au habar de ce anume sunt capabili elevii. Asta e tragedia, școala noastră nu se pliază pe nevoile, interesele, talentele și așteptările elevilor și se comportă ca un pat a lui Procust, ca un malaxor în care intră toți elevii și scapă cine poate. Nu toți elevii sunt la fel. Altă tragedie e că nimeni nu evaluează nimic, profesorii nu sunt evaluați. Nimeni nu controlează și profesorii“, consideră Ștefan Vlaston.
Profesorul de Matematică recomandă și „evaluarea progresului școlar al elevilor“, printr-o „evaluare sumativă, cu teste de tip grilă, personalizate“, dar și o „evaluare formativă“, ca profesorii să știe de unde pornesc.
„Cel puțin la matematică, învățarea este ca un bloc cu mai multe etaje, dacă îi lipsește un etaj inferior, se prăbușește tot blocul, nu ai ce să faci. De-asta au succes meditațiile cu puțini elevi, pentru că profesorul vede ce nu înțelege și completează golurile din urmă, îl încurajează, îl felicită, și asta contează“, completează Ștefan Vlaston.
Dacă subiectele vor fi mai ușoare decât ar trebui, ar fi „un comportament malonest din punct de vedere profesional și politic“, este de părere Marian Staș.
„Pe de altă parte, a spune că subiectele sunt adecvate nu înseamnă în mod necesar că subiectele sunt triviale, indulgente și că sunt ușoare, ci că sunt potrivite din punctul de vedere al dificultății conținutului. Toate sistemele educaționale sănătoase din lume creează bănci de subiecte și introduc și anumite subiecte «tummy», care sunt fie mai ușoare, fie mai grele, ca să vadă unde se situează media copiilor care le rezolvă. Proba contrarie o reprezintă subiectele oficiale, dacă o să vedem în vară subiecte triviale pentru că sunt alegeri, o să fie de toată rușinea pământului, pentru că e limpede că au avut altă miză și nu pe cea pedagogică, onestă, așa cum e corect, așa cum e normal“, adaugă Staș.
Se încarcă comentariile...
