Elevii cer testare antidrog în școli. Adulții fug de răspundere: Poliția nu e responsabilă, profesorii nu sunt specialiști, medici școlari nu avem
0Elevii din București își doresc testarea antidrog în școli, ca măsură de prevenție a unui fenomen scăpat total de sub control. Este concluzia unui chestionar realizat de Prefectura Capitalei la care au răspuns 200.000 de copii. Însă, ușor de zis, greu de făcut. Motivul? Decizia implementării unei astfel de măsuri este cel puțin controversată și naște o serie de întrebări deocamdată fără răspuns. Cum ar trebui efectuată testarea și de către cine? Când și unde? Cum ar trebui să se implice părinții, profesorii, conducerea școlilor, poliția? Cu toții se învârt neputincioși în cercul vicios al birocrației, al hibelor legislative, uneori chiar al nepăsării. Căci, nici unii, nici alții nu-și asumă responsabilitatea. Între timp, consumul și traficul au ajuns sport național.
Prefectura Municipiului București a iniţiat acum câteva luni o dezbatere publică cu privire la introducerea mai multor măsuri de prevenţie a consumului de droguri în şcolile din Capitală. Tot atunci a fost anunţată și realizarea unui sondaj la care au răspuns p0ână acum peste 20.000 de elevi. Concluziile? 60,2% dintre respondenţi au declarat că sunt de acord cu introducerea testelor antidrog în şcoli, iar 50% sunt de acord cu efectuarea periodică a analizelor de sânge în vederea depistării substanţelor psihoactive. Mai mult, 77,2% dintre elevii chestionați își doresc introducerea cursurilor antidrog în programa şcolară considerând că ar fi foarte benefică pentru tineri.
Măsuri luate..cu măsură
„Avem nevoie de măsuri de acest gen, însă trebuie să ne gândim și ce se întâmplă atunci când un test este pozitiv. Marginalizarea și stigma pe care spectrul aceasta al drogurilor le creează pot afecta foarte mult procesul de integrare în societate al unui elev, motiv pentru care mulți consumatori sunt speriați și nu vor să ceară ajutor”, a detaliat pentru „Adevărul” Alexandru Pau, reprezentantul Consiliului Național al Elevilor.
„Cât despre testele de sânge, considerăm că sunt o metodă puțin extremă. În primul rând, nu credem că există infrastructura și nici bugetul necesar pentru a recolta probele. Apoi, să ne gândim cât de complet a fost procesul de testare Covid în pandemie. Iar atunci testele se făceau din salivă..acum ar fi vorba de teste din sânge”, a mai declarat elevul, care consideră că o astfel de idee nu are cum să stea în picioare.
Cât despre cursurile antidrog, Consiliul Național al Elevilor le consideră necesare și de ajutor. Cu o condiție, însă. „Pot fi foarte eficiente atâta timp cât sunt făcute într-un mod interactiv și interesant pentru elevi. Este vorba despre cum poate fi abordat subiectul în așa fel încât să atragă, să trezească interesul”, ne-a mai precizat Alexandru Pau. Acesta este de părere că mesajul ar trebui să fie unul puternic, cu impact emoțional, elevilor să li se prezinte cazuri concrete, reale, să învețe din experiențele celor care au trăit și au reușit să depășească dependența. „Și trebuie să ne gândim nu numai la prevenție, ci și la elevii care deja consumă. Dacă ar veni cineva, un fost consumator, care să-și împărtășească experiența, povestea, poate că impactul mesajului ar fi, într-adevăr, unul cu adevărat puternic”.
Reprezentantul elevilor ne-a precizat că acest fenomen al consumului de droguri ar trebui combătut de pe mai multe paliere, din mai multe direcții, iar actorii implicați ar trebui să fie profesorii, părinții, elevii, autoritățile, societatea întreagă. „Există însă părinți care nu-și vor da acordul pentru testare. Nici nu vor crede că au copii cu astfel de probleme. Nu vor dori să audă că un profesor le suspectează copilul. Vor spune că nu e posibil așa ceva, copilul lor nu se droghează, nu consumă..Este motivul pentru care ar trebui inclusiv ei responsabilizați”.
Și, mai spune Alexandru, nici elevii consumatori nu vor dori, cel mai probabil, testarea. Acesta este de părere că testarea aleatorie ar putea fi o variantă de luat în calcul și care ar avea efecte. Însă, indiferent de măsurile care vor fi luate, completeaza el, cu o floare nu se face primăvară. „Combaterea consumului doar în școală nu este decât un mic pas”. Care, spunem noi, nu prea contează dacă lupta împotriva drogurilor nu se duce și dincolo de gardul școlilor. „Dacă vrem să facem ceva pentru elevi, trebuie să avem în vedere și anturajul acestora și ce fac ei acasă, în mediul în care trăiesc, în timpul liber…dacă ne dorim stoparea consumului doar în școli, mi se pare că ne zbatem degeaba”, a mai preczat Alexandru Pau.
Testarea antidrog a elevilor este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultima perioadă, iar dezbaterile au fost și sunt în continuare foarte aprinse. Multe voci susțin că măsura ar stigmatiza, în timp ce alții consideră că această obligativitate ar fi salvatoare de destine, dacă nu chiar de vieți. Însă, una peste alta, nimeni nu vrea să-și asume testarea propriu-zisă. Nici profesorii, nici părinții, nici autoritățile. Motiv pentru care am rămas în continuare la nivel de discuții. Și atât.
„Important, în primul rând, este să știm unde se întâmplă astfel de lucruri căci, de multe ori, conducerea școlilor încearcă să mușamalizeze fenomenul. Nu raportează problemele. Sau sunt foarte puțini cei care o fac”, a declarat pentru „Adevărul Dan Tita, președintele Federației Părinților din sectorul 1.
Și Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol, este de aceeași părere: „Vorbim despre un fenomen aici. Vorbim despre dezinteresul unor cadre didactice care spun treaba mea este să predau lecția, nu mă interesează pe mine că un elev doarme cu capul pe masă, are ochii roșii sau prezintă semne ale consumului de substanțe psihoactive. E treaba altora”, reclamă polițistul o situație arhicunoscută în școli: vedem, cunoaștem, dar nu ne implicăm. „Apoi, vorbim despre percepția și abordarea directorilor, care nu vor să rezulte din ceva că școala lor este nesigură. Și anumite chestiuni se mușamalizează. Este vorba despre reputație. Cum să admită că la nivelul școlii sau al liceului pe care îl conduc se consumă droguri, alcool sau intră elevii cu arme albe?”, se întreabă Cosmin Andreica. Și, mai adăugă el, nici părinții nu sunt toți de acord cu testarea copiilor în școli.
Însă, pe de altă parte, la nivel de Federație a părinților, lucrurile sunt cât se poate de clare. „Noi, cei de la Federație, ne-am pronunțat de multă vreme cu privire la acest subiect și ne menținem în continuare părerea: susținem introducerea testării antidrog în școli. Dar, ca să facem măcar un prim pas către implementarea acestui proiect, ar trebui să aflăm nu numai părerea părinților, ci și a elevilor. Care, iată, și-au spus punctul de vedere, chiar dacă ne referim doar la cei din București”.
Fuga de răspundere. Poliția nu e responsabilă, profesorii nu sunt specialiști, medici școlari nu prea avem
Testarea ar trebui făcută aleatoriu și numai în prezența părinților, mai este de părere Dan Tita. „Sau cu acordul părintelui, dar este foarte greu de obținut așa ceva”, recunoaște acesta.
Părintele mai spune că testarea ar trebui făcută în toate școlile, nu numai în cele unde există un precedent sau unde sunt probleme vechi și arhicunoscute. „Dacă nu, ar fi o procedură discriminatorie”.
Concret, cum s-ar putea efectua testarea ne-a explicat Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol. Pașii sunt simpli: profesorul depistează un caz suspect, anunță conducerea unității școlare, directorul cheamă părintele, iar în prezența acestuia se efectuează testarea. „În momentul în care un profesor constată o posibilă situație, discret, în pauză, îl abordează pe elev și îi cere să fie testat. Sau, putem vorbi despre o testare prin sondaj de genul clasa a VIII-a trece azi pe la cabinetul medical”, vine cu câteva idei polițistul.
Ordinea într-o școală, regulile după care funcționează unitatea de învățământ trebuie stabilite la nivelul unității școlare respective, mai spune el. „Ordinea într-o școală nu o s-o facă poliția. O s-o facă școala. Iar școlile, în virtutea regulilor pe care tot ele le-au stabilit, căci este interzis să vii la școală băut sau drogat, ar trebui să pună la dispoziție și modalități de prevenție. Căci în momentul în care stabilești o regulă, trebuie să verifici și respectarea ei. Nu poliția trebuie să verifice dacă elevii respectă regulamentul școlar, ci școala are datoria asta”.
Prin urmare, nu ar fi de datoria poliției să testeze elevii în școli, mai spune Cosmin Andreica. „După cum știm, consumul de droguri în România nu este interzis, nu se pedepsește. Elevii nu sunt nici conducători auto, nici mopediști, nici bicicliști..ca să poată fi testați obligatoriu. Prin urmare, nu e de competența poliției să facă testarea antidrog în școli, ci a școlilor. Poliția intervine doar în momentul în care apar informații cu privire la trafic de stupefiante”, concluzionează șeful Europol.
Polițistul spune că testarea este simplă și o poate face oricine. Nu trebuie să fii polițist sau medic pentru așa ceva. „Nu ai nevoie de studii de specialitate. O poate face asistentul medical dar și profesorul de serviciu. De exemplu..administrarea vaccinului la cabinetul medical este de 50 de ori mai intruzivă decât testarea antidrog”, mai spune Cosmin Andreica.
Psihologul Ovidiu Telegescu vin însă cu un contraargument. „E foarte greu pentru un profesor să spună că suspectează un elev sau altul..Intrăm în etichetări, stigmatizări. Am facem mai mult rău decât bine. Nu un profesor își poate da cu părerea, ci un specialist. Așa oricine poate fi într-o zi apatic sau energic, oricine poate avea ochii roșii, inflamați, injectați. Dar nu neapărat din cauza drogurilor. Poate a fost în acea dimineață la bazin și are o reacție de la clorul din apă. Ce te faci atunci? Pentru a semnala un posibil caz de consum de droguri profesorii ar trebui să urmeze un curs de pregătire în acest sens. Nu ne dăm cu presupusul”.
Prin urmare, psihologul este de părere că testarea ar trebui făcută de specialiști. În nici un caz de profesori. Nu au pregătirea necesară. „Un test ar putea ieși fals pozitiv din simplul fapt că nu a fost manevrat corespunzător. Vă dați seama că elevul respectiv va purta mereu acel stigmat? Am văzut bine un astfel de caz la Vlad Pascu. Polițistul habar nu avea să folosească aparatul! Și era polițist!”, amintește psihologul celebrul caz 2 Mai.
Acesta mai atrage atenția asupra unui aspect: testele fals pozitive ar putea apărea și în cazul unui elev care a urmat sau urmează un anumit tratament medicamentos. „De cele mai multe ori, istoricul medical al copiilor nu este cunoscut. Și ce faci? Spui că e drogat? Când el e pe medicație neuroleptică? Și te bazezi doar pe un test rapid? Păi deja am stigmatizat pe cineva! Sunt lucruri mult prea fragile să ne jucăm cu ele! Și de aceea nu pot fi făcute la întâmplare”, a mai declarat psihologul. Acesta mai vine cu un exemplu: steroizii pe care și-i poate administra o persoană care merge la sală. „Pot da rezultate fals pozitive!”
Apoi, continuă specialistul, dacă s-ar decide ca aceste testări să se efectueze în cabinetele medicale ale școlilor ne-am lovi de o altă problemă: „Nu toate școlile au cabinete medicale, medici și asistenți medicali, consilieri școlari..psihologi”, expică dr. Ovidiu Telegescu.
Specialistul este de părere că nu testarea este prioritară, ci prevenția. Cum să facem să nu se mai întâmple. „Dacă nu îi voi explica elevului ce se întâmplă, concret, după ce își administrează droguri…dacă nu ne bazăm pe exemple, pe logică, pe informație livrată cât mai simplu..să le vorbim doar așa din cărți nu vom rezolva nimic”, a concluzionat expertul.
Se încarcă comentariile...
