Cum ajung „samuraii“ să ne taie copiii în școli. Cine asigură paza unităților de învățământ

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului de la Școala „Nicolae Titulescu“ din Capitală, acolo unde un elev a fost violat în toaletă, și avem parte de o nouă poveste cu iz penal: un elev a fost atacat în curtea școlii și tăiat cu o macetă. Cu adevărat grav este însă faptul că aceste cazuri de violență au devenit aproape o normalitate în sistemul de învățământ românesc. Practic, am ajuns să ne trimitem copiii la școală, dar să nu știm dacă vor veni teferi acasă.

Violența în școli, un fenomen scăpat de sub control. Sursa foto: arhivă

Miercuri, 3 aprilie, trei tineri sar gardul Liceului Tehnic „Iuliu Maniu“ din București. Era pauză, iar curtea, plină cu elevi. Înarmat cu o macetă, unul dintre ei, în vârstă de doar 15 ani, se îndreaptă către un elev de clasa a X-a cu care ar fi avut un conflict mai vechi. După câteva replici scurte, cei doi se încaieră, însă victima nu are nicio șansă: băiatul este tăiat cu sabia în zona brațului. Agresorul fuge, dar este prins de poliție câteva ore mai târziu și reținut. În tot acest timp, elevul atacat este transportat la spital și intră direct în operație.

„Vorbim despre un fenomen aici. Vorbim despre dezinteresul unor cadre didactice care spun: «Treaba mea este să predau lecția, nu mă interesează pe mine că un elev doarme cu capul pe masă, are ochii roșii sau prezintă semne ale consumului de substanțe psihoactive. Nu e treaba mea să spun cuiva că un elev are spray iritant lacrimogen sau cuțit la el. E treaba altora»“, a explicat, pentru „Adevărul“, Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol. „Apoi, vorbim despre percepția și abordarea directorilor, care nu vor să rezulte din ceva că școala lor este nesigură. Și anumite chestiuni se mușamalizează. Este vorba despre reputație. Cum să admită că la nivelul școlii sau al liceului pe care îl conduc se consumă droguri, alcool sau intră elevii cu arme albe? Apoi, abordarea părinților care spun: «Cum adică? Un paznic să-mi verifice corporal sau în ghiozdan copilul? Dar ce, este infractor să-l controleze?». Și iată la ce se ajunge...“, a mai precizat sindicalistul.  

Cât despre intrușii care pătrund nestingheriți în școli, aceștia sunt tot un produs al sistemului plin de hibe. „Imaginați-vă cât de ușor este să arunci peste gard o borsetă în care ai ascuns un cuțit, după care ai intrat în școală, te-ai dus la locul unde ai lăsat arma, ai luat-o și ai aplicat lovitura dușmanului. Iar să intri în instituția de învățământ respectivă, este la fel de simplu. Iată, avem dovada, din păcate”, a continuat polițistul.

Cosmin Andreica este de părere că în cazul liceului „Iuliu Maniu” am asistat la „o dovadă de incompetență crasă și de lipsă de asumare a responsabilității funcției pe care o ai tu, ca manager educațional, în acea unitate de învățământ.  

Acesta consideră că în linia întâi a luptei împotriva violenței în școli se află conducerea unităților de învățământ. „Poliția este ultima instituție care are responsabilități în domeniu. Dacă tu, ca școală, nu ai reguli de acces clare, mecanisme eficiente de control...Nu poate poliția să stea la intrarea unui liceu și să facă controale corporale. Nu are poliția cum să stea pe etajul fiecărei școli sau în curte pe durata pauzelor ca să nu se înjunghie niște elevi. Poliția intervine când școala este depășită de situație, nu mai poate controla fenomenul”.

Prevenirea unor astfel de incidente stă, așadar, în puterea directorilor. „Sunt fapte grave care se întâmplă în licee și școli asimilate grupărilor organizate, traficului de persoane, traficului de droguri. Pepiniera pentru trafic de persoane, prostituție, trafic de droguri, consumatori.. este în licee și facultăți. Și în clasele primare avem de-a face cu fenomenul de bullying”, a mai atras atenția Cosmin Andreica.

Agenții trebuiau să intervină

Atacul de la Liceul „Iuliu Maniu“, de-o brutalitate greu de descris, ar fi putut fi prevenit. Este clar că cineva nu și-a făcut treaba. Este limpede că undeva a existat o hibă. Cine ar fi trebuit să intervină? Firma de pază ai cărei angajați nu au fost „pe fază“? Profesorii? Care, la modul general vorbind, mulți dintre ei observă anumite lucruri, dar aleg să nu se implice? Conducerea școlii? Care ar fi trebuit, poate, să insiste mai mult pe programe de combatere a violenței? „Clar, agenții de pază ar fi putut preveni incidentul“, este de părere reprezentantul unei firme de pază și protecție care a avut în trecut mai multe contracte cu diferite școli. „Unde erau acei oameni? Cum să sară cineva gardul, ziua în amiaza-mare, și tu să nu-l vezi? Nu se poate așa ceva! Agentul de pază trebuia să fie acolo!”, ne-a mai spus acesta. Acesta a explicat că în responsabilitatea agentului intră securitatea bunurilor, dar și ordinea, și siguranța tuturor celor care activează în instituția respectivă. „Asistă la o încăierare între elevi, de exemplu. Trebuie să intervină, să-i despartă pe copii, nu să stea să spargă semințe.“

Pe de altă parte, continuă patronul, la modul general vorbind, și școlile au partea lor de vină. „Să spunem așa: că într-o școală ar fi nevoie de cinci agenți de pază. Însă unitatea de învățământ cere doar doi. De ce? Pentru că nu are suficienți bani. Și vin acum și vă întreb: cum pot ține situația sub control două persoane care au de-a face cu 1.000 de copii? O școală are două sau trei intrări, mai multe etaje, multe coridoare, poate chiar mai multe clădiri, nu mai vorbesc despre curtea instituției. Nu ai cum efectiv, oricât de mult ți-ai dori, să fii peste tot. Apoi, tot din lipsă de bani, școlile nu pot primi agenți de pază tineri, în putere. Că și aici prețul e mai mare. Așa că, uneori, trebuie să se descurce cu persoane și de 70 de ani. Dar prea multe lucruri nu ai ce să le ceri acestor oameni în vârstă. Nu mai pot“, a mai explicat pentru „Adevărul“ patronul firmei de pază. „Unul în vârstă poate se mulțumește cu un salariu de 2.000-2.500 de lei, pentru că are și pensie. Dar un bărbat de 35 de ani cere poate 3.500-4.000 de lei. Știți cum e cu bani puțini? Ei se fac că plătesc, noi ne facem că păzim.“

„Nu suntem jandarmi, suntem profesori“

Am încercat să vedem cum sunt asigurate, concret, paza și securitatea elevilor în școli, iar pentru asta am vorbit cu conducerea a două licee: unul de top și unul tehnologic. Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național „Grigore Moisil“ din Capitală, ne-a explicat că liceul se află sub umbrela protectoare a două firme de pază. „De luni până vineri, paza este asigurată de către o firmă contractată de noi. În weekend, primăria este cea care se ocupă de asta. Agenții care activează în cursul săptămânii sunt patru la număr și lucrează în ture de câte doi: o echipă de dimineață și o echipă de seară. Aceștia sunt plasați strategic, câte unul la fiecare intrare în incinta școlii.“

Pe perioada cursurilor, liceul are porțile închise. Vizitatorii pot intra, însă sunt legitimați de paznic și li se notează numele în registrul de acces persoane. „Apoi, persoana respectivă rămâne în fața secretariatului până când este preluată de profesorul cu care a venit să stea de vorbă. Sau se duce la secretariat la ghișeu, dacă are treabă acolo. Nu pleacă nimeni de capul lui prin școală”, a explicat dascălul. 

Până aici, toate bune și frumoase. Dar, la ora 7.30, când porțile sunt larg deschise, poate intra oricine în incinta unității, se plânge directoarea. „Dimineața vin 800 de elevi. Credeți că poate portarul să-i legitimeze pe toți? Nu. La ora 13.30 pleacă jumătate dintre copii acasă. Porțile sunt din nou deschise. Pe lângă aceștia, sunt alte sute care intră în școală, în schimbul de după-amiază. Evident, în aceste intervale de timp poate intra oricine în curte sau în școală. Indiferent de cât de vigilent ar fi acel portar, nu are cum să țină sub control o astfel de situație. Este un aflux foarte mare de copii“, a explicat prof. Dana Bobocea.

Iată o breșă în sistemul de securitate al școlilor, la modul general vorbind, căci această situație se regăsește peste tot acolo unde elevii învață în schimburi. Ce ar fi de făcut? „Suplimentarea numărului agenților de pază. Cu cât mai mulți oameni, cu atât mai bine“, ne-a declarat directoarea unui liceu tehnologic din Capitală, unde învață aproximativ 1.400 de elevi. „Noi, ca profesori, ne implicăm cât putem, dar nu avem cum să gestionăm tot ce se întâmplă între acești copii. Ce putem face? Când ai de-a face cu o instituție de învățământ mare, cu mai multe intrări și ieșiri, cu sute de copii care intră și ies de la ore, e greu de gestionat situația dacă nu ai personal specializat. Noi, de exemplu, avem doi agenți de pază care circulă peste tot. Și în curtea școlii, și pe coridoare. Patrulează“, a mai precizat directoarea.

Ce face profesorul de serviciu? „Se asigură că elevii au intrat la oră când se sună, asigură securitatea cataloagelor, a documentelor școlare existente în cancelarie, dacă un profesor lipsește îi ține locul, se asigură că elevii se duc la sala de sport, se întorc de acolo, dacă un elev nu urmează orele de religie trebuie condus la bibliotecă sau într-o altă sală pusă la dispoziție, în pauze supraveghează cât poate, dar nu are nici el cum să fie în mai multe locuri deodată“, mai spune directoarea Colegiului „Grigore Moisil“. „Dar nu să stea baba în mijloc căpitan, între ei, să nu se bată, să nu se taie, să nu se înjunghie. Nu suntem la pușcărie. Nu suntem jandarmi, suntem profesori“, a mai declarat prof. Dana Bobocea.

Cum și cine alege firma de pază

Contractele încheiate pentru asigurarea pazei în școli sunt diferite, de la caz la caz, explică  șeful sindicatului Europol, Cosmin Andreica. Două aspecte trebuie să reținem aici: contractul poate fi încheiat de către școală sau de către primărie.   „Există acord cadru, de exemplu, încheiat de administrația publică locală care asigură paza pentru toate unitățile de învățământ din subordine. Sau...varianta în care școala inițiază ofertarea și semnarea contractului cu firma respectivă”, continuă polițistul. Firma se contractează în urma unui referat de necesitate, căci primăria trebuie să știe care sunt nevoile reale ale unității de învățământ respective, cu ce anume se confruntă. Referatul de necesitate este întocmit de către Inspectoratul Școlar. În acest document se scrie clar: avem nevoie de pază să ne asigurăm clădirea, bunurile accesul etc.  Însă, chiar dacă primăria asigură paza, tu, ca școală, nu te speli pe mâini și nu mai faci nimic”, mai spune șeful sindicatului Europol. 

Acesta mai atrage atenția cu privire la un aspect: planul de pază, care este gândit cu mare atenție. „Planul de pază se realizează ori de către o firmă privată, ori de poliție sau jandarmerie, iar în cadrul acestuia se stabilesc și măsurile care trebuie luate. Dacă vrem pază umană, camere video, dispozitiv de control acces etc. Atenție, însă!  Controlul acces este ceva suplimentar. Și nu mai este treaba legiuitorului, este obligația conducerii unității. Ce-și dorește, de fapt, un director de școală? Am văzut contracte standard în care firma de pază asigură securitatea fizică a bunurilor și atât. Însă, pe de altă parte, există și contracte în care cei de la pază au obligația de a permite accesul doar elevilor care prezintă carnetul de elev. Dar sunt chestiuni contractuale, nu țin de prevederile legii”, explică specialistul. 

Polițiștii de la Siguranță școlară, fără obiectul muncii

În tot acest context al violenței în școli, polițiștii care fac parte din Structura de siguranță școlară au fost lăsați fără obiectul muncii, a anunțat Cosmin Andreica. „Inspectorul general al Poliției Române interzice, prin Dispoziția nr. 22/29.03.2024, polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară să mai lucreze în dosarele penale înregistrate în proximitatea unităților de învățământ. Aceasta este o dovadă a modelului de management sovietic: mergem înainte, cǎ înainte a fost mai bine“, a anunțat acesta pe pagina de Facebook a sindicatului.

Contactat telefonic de reporterii „Adevărul“, Cosmin Andreica a explicat că „structura de siguranță școlară este printre ultimele structuri înființare în cadrul Poliției Române. Tu vii și spui că ai deja un fenomen în societate, vrei să-l tratezi corespunzător, creezi o structură specială care să se ocupe exclusiv de asta. Să se documenteze, să constate și să realizeze acte de urmărire penală pentru faptele constatate în proximitatea școlilor. Acum, unor polițiști care aveau dosare în lucru, li se ia această prerogativă de soluționare a dosarelor cu privire la infracțiunile săvârșite în proximitatea școlilor și ei rămân cu niște petiții și cu prevenire. Să împartă flyere și să soluționeze petiții ale părinților, profesorilor și elevilor. Asta vor face de acum încolo. Iar de acele cazuri deja aflate în investigație, l acre au lucrat până acum se vor ocupa Poliția de proximitate și investigațiile criminale. Însă se pierd timp prețios și informații prețioase”.