Un antreprenor maghiar din Harghita, despre taxele din România: „Comportamentul statului român faţă de economie seamănă cu o boală autoimună”

Un antreprenor maghiar din Harghita cu afaceri în România şi Ungaria, critică dur politicile fiscale ale statului român, comparându-le cu o boală autoimună care își atacă propriul organism.

Un antreprenor atacă dur taxele impuse companiilor în România. FOTO: arhivă

Statul român își tratează economia „ca o boală autoimună, în care organismul atacă organismul”, consideră Dénes Pál, un antreprenor maghiar din Harghita, care avertizează că politicile fiscale actuale divizează mediul de afaceri și subminează stabilitatea economică.

Potrivit omului de afaceri, statul român „i-a aţâţat pe angajatori şi pe angajaţi unii împotriva celorlalţi, deoarece ambele părţi consideră că cealaltă parte o exploatează”, iar această atitudine a autorităților face ca mediul economic să semene „cu o boală autoimună”, a spus antreprenorul pentru portalul Székelyhon, declaraţiile sale fiind preluate apoi şi de Hirado.

„Comportamentul statului român faţă de economie seamănă cumva ca o boală autoimună: organismul atacă organismul”, a afirmat Dénes Pál.

Dénes Pál, fondatorul grupului Melinda din Odorheiu Secuiesc, unul dintre cei mai mari jucători economici din Ținutul Secuiesc, care are afacreri atât în România, cât şi în Ungaria, a relatat că a transmis o scrisoare guvernului de la București, solicitând eliminarea dezavantajelor concurențiale cu care se confruntă marile întreprinderi din România, dar până în prezent autoritățile nu au trimis niciun răspuns.

Concurenţă neloială între companii

În documentul adresat Ministerului Finanțelor, el a contestat impozitul minim pe cifra de afaceri introdus în România în urmă cu doi ani, o taxă de 1% aplicată veniturilor din vânzări, indiferent dacă firmele sunt sau nu pe profit, măsură care, în opinia antreprenorului, generează concurență neloială între companii.

„Considerăm acest lucru ca fiind discriminatoriu, deoarece afectează exclusiv întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro, ceea ce conferă un avantaj concurențial neloial tuturor întreprinderilor cu o cifră de afaceri anuală sub 49,99 milioane de euro”, a explicat Dénes Pál, subliniind că marile companii sunt nevoite să plătească această taxă chiar și atunci când nu obțin profit sau când operează pe pierdere.

Antreprenorii nu sunt luaţi în seamă sau consultaţi

În scrisoarea adresată autorităților de la București, antreprenorul a cerut fie eliminarea taxei de 1% pe cifra de afaceri, fie aplicarea acesteia în mod uniform tuturor actorilor economici, indiferent de cifra de afaceri.

„După cum am spus, nu am primit niciun răspuns. De altfel, constatăm din ce în ce mai des că, la nivel declarativ, se așteaptă ca antreprenorii să vină în țară, dar cei care sunt deja aici nu sunt luați în considerare în mod corespunzător”, a adăugat Dénes Pál, precizând că grupul său deține afaceri și în Ungaria.

În trecut, grupul Melinda al antrepremorului din Covasna avea aproximativ 960 de angajați în România și Ungaria, însă în prezent numărul lor a scăzut la aproximativ 620, compania concentrându-se acum pe rentabilitate în loc de extindere.

 „Nu ascundem faptul că antreprenorii au început să-și piardă speranța și să devină indiferenți, deoarece sunt neputincioși și pentru că, în ultimii doi ani, cuvintele lor s-au dovedit a fi vorbe aruncate în vânt”, a spus Dénes Pál pentru presa din Ungaria, punctând, în acelaşi timp, şi faptul că deciziile fiscale majore luate la București nu sunt precedate de consultări și analize de impact, deși aceste măsuri afectează direct stabilitatea companiilor care încearcă să funcționeze corect pe piața locală.