Trenuri de mare viteză care să lege Bucureștiul de marile capitale europene. Ce investiții pregătește UE și ce trebuie să facă România

Călătoria cu trenul de la București la Budapesta ar putea dura puțin peste șase ore, în loc de aproximativ 15 ore în prezent. Parlamentul European a adoptat marți un raport prin care cere accelerarea proiectelor de trenuri de mare viteză, astfel încât capitalele Uniunii Europene să fie conectate până în 2040.

Tren de mare viteză Foto: Shuterstock

Raportul adoptat marți, 20 octombrie, la Strasbourg vine în continuarea strategiei prezentate de Comisia Europeană în noiembrie 2025, care vizează dezvoltarea unei rețele feroviare de mare viteză pentru conectarea capitalelor europene.

Potrivit eurodeputatului PNL Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, proiectul presupune construirea unei infrastructuri moderne, pe care trenurile să poată circula cu viteze de cel puțin 250 km/h.

„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minimum 250 km/h pe o rețea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureștiul cu Budapesta, cu Sofia. Câștigăm pe timpul de deplasare de la București la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat Gheorghe Falcă, potrivit Agerpres.

România a făcut studiile pentru legăturile feroviare cu Budapesta și Sofia

Eurodeputatul a precizat că România a realizat deja studiul de traseu pentru conexiunile feroviare spre Budapesta și Sofia. Parlamentul European solicită statelor membre să urgenteze studiile necesare pentru dezvoltarea rețelei, inclusiv pe cele finanțate din fonduri naționale.

Gheorghe Falcă a amintit și de acordul de parteneriat semnat în urmă cu aproximativ trei săptămâni, la Bruxelles, de România, Bulgaria și Grecia. Potrivit acestuia, documentul vizează realizarea unor studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și include perspectiva construirii a trei poduri noi peste Dunăre.

Eurodeputatul a avertizat că România înregistrează întârzieri inclusiv în ceea ce privește infrastructura feroviară de viteză medie. În opinia sa, autoritățile trebuie să trateze cu prioritate pregătirea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea accesa fondurile europene disponibile.

„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că puțină lume știe, Spania este țara cu cei mai mulți kilometri de tren de mare viteză, și vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie și vrem să ajungem la tren de mare viteză. Asta înseamnă mare responsabilitate, dar și o creștere fantastică a economiei, o creștere a competitivității pentru țara noastră”, a afirmat Gheorghe Falcă.

Obiectivul: călătorii de la Paris sau Madrid la București în mai puțin de 24 de ore

La rândul său, eurodeputatul PSD Ștefan Mușoiu, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European și raportor din umbră în acest dosar, a declarat că dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză ar contribui la reducerea decalajelor dintre Europa de Est și cea de Vest.

„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv”, a declarat Ștefan Mușoiu pentru jurnaliștii români.

Eurodeputatul a susținut că dezvoltarea transportului feroviar trebuie să fie însoțită de măsuri care să facă biletele mai accesibile. În prezent, prețurile ridicate ale călătoriilor cu trenurile de mare viteză pot limita accesul unei părți a populației la acest tip de transport.

Mușoiu a pledat și pentru un tratament fiscal echitabil între transportul feroviar și cel aerian, invocând diferențele de fiscalitate care influențează costurile celor două modalități de deplasare.

Investiții de până la 350 de miliarde de euro până în 2040

Realizarea obiectivelor europene presupune creșterea investițiilor în infrastructura feroviară la aproximativ 340-350 de miliarde de euro până în 2040, potrivit estimărilor prezentate de Ștefan Mușoiu.

Eurodeputatul a subliniat și importanța economică a sectorului feroviar la nivelul Uniunii Europene, care generează anual venituri de aproximativ 45 de miliarde de euro și asigură două milioane de locuri de muncă.

Dezvoltarea rețelei de mare viteză ar urma să faciliteze călătoriile între capitalele europene, să stimuleze competitivitatea transportului feroviar și să ofere o alternativă mai sustenabilă pentru deplasările pe distanțe lungi.