STUDIU: Economia circulară în UE este corelată cu 300-380 miliarde euro din PIB, în 2018, şi 10-12 miliarde euro în România

În UE, economia circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, 90-110 miliarde de euro investiţii şi până la 2,5 milioane de locuri de muncă, în 2018, arată un studiu realizat de către Enel şi The European House – Ambrosetti, fiind prima dată când este măsurat stadiul economiei circulare în ţările europene.

"Impact pozitiv asupra creşterii economice, forţei de muncă, investiţiilor, productivităţii muncii şi numeroase beneficii pentru mediu. Dacă există un proiect capabil să dezvolte o viziune pozitivă şi pe termen lung pentru viitorul UE, acesta este, fără îndoială, Economia Circulară", este principala concluzie a studiului “Europa circulară: cum să gestionăm cu succes tranziţia de la o lume liniară la una circulară”, realizat de către Fundaţia Enel şi The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X. Studiul a fost prezentat astăzi, la Forumul The European House - Ambrosetti, în cadrul unei videoconferinţe de presă, la care au participat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House - Ambrosetti, Francesco Starace, CEO şi general manager Enel, şi Francesco Venturini, CEO Enel X.

Studiul arată că, până în prezent, Uniunea Europeană prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte tranziţia la economia circulară: Italia şi Spania demonstrează un nivel de dezvoltare mediu-ridicat, în timp ce România se află în partea de jos a clasamentului. Pentru a măsura performanţa în timp, modelul de analiză Circular Economy Scoreboard a fost analizat pe o perioadă de 5 ani. România a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în ultimii cinci ani, Spania a avut un progres moderat, în timp ce Italia a avut o evoluţie mai lentă în tranziţia către un model circular.

"Dezvoltarea unei economii circulare reprezintă o oportunitate extraordinară pentru a face Europa mai competitivă, modernizându-i economia, revitalizând industria şi creând locuri de muncă, printr-o creştere sustenabilă şi pe termen lung. În acest context, penetrarea crescândă a surselor regenerabile, împreună cu utilizarea mai mare a energiei electrice în consumul final, pot amplifica oportunităţile care decurg din Economia Circulară şi este cel mai eficient mod de a decarboniza economia şi societatea în care trăim”, a precizat Francesco Starace, CEO şi general manager Enel.

La rândul său, Valerio De Molli, CEO al The European House – Ambrosetti, afirmă că lumea se confruntă cu provocări uriaşe.

"Au loc schimbări economice, climatice şi tehnologice profunde şi rapide, care ne modelează societăţile şi stilurile de viaţă. A sosit timpul pentru Europa. Economia Circulară are tot ce trebuie pentru a deveni un „catalizator pentru binele comun”, în jurul căruia putem dezvolta o viziune de ansamblu pentru viitorul Europei. Modelul de analiză inovator Circular Economy Scoreboard, dezvoltat de către Fundaţia Enel şi The European House - Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X, dezvăluie o situaţie foarte diversă la nivel european. Italia şi Spania au un nivel de dezvoltare mediu-ridicat: Italia excelează în ceea ce priveşte  sfârşitul ciclului de viaţă, are un scor bun în utilizarea inputurilor durabile şi extinderea duratei de viaţă utilă a produselor, însă trebuie să depună eforturi pentru a creşte intensitatea utilizării produselor şi serviciilor. Spania, pe de altă parte, are un scor bun la utilizarea inputurilor durabile, sfârşitul duratei de viaţă şi intensitatea crescută a utilizării, dar are un scor mediu-scăzut în extinderea duratei de viaţă utilă a produselor şi serviciilor. Pe de altă parte, România are nevoie să avanseze substanţial, pe toţi cei patru piloni", a declarat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House – Ambrosetti.

Adoptarea pe scară largă a economiei circulare necesită un efort coordonat, spun reprezentanţii Enel X.

"Adoptarea pe scară largă a economiei circulare necesită un efort coordonat, menit să re-imagineze şi să reconfigureze, într-o perspectivă circulară, multe, dacă nu toate schemele de producţie şi modelele de afaceri. Acest lucru se întâmplă şi prin reproiectarea şi propunerea unui nou model al sistemului energetic, abandonând treptat combustibilii fosili în favoarea surselor de energie regenerabilă şi a energiei electrice ca vector pentru decarbonizarea completă a tuturor sectoarelor. Lipsa de claritate în ceea ce priveşte circularitatea şi, în consecinţă, absenţa instrumentelor adecvate pentru măsurarea şi monitorizarea economiei circulare au fost două dintre principalele obstacole în calea tranziţiei circulare. Acest studiu ne permite să ne îndreptăm către o viziune şi o strategie clare, cu obiective măsurabile, instrumente de care Europa şi toate companiile au nevoie pentru a fi centrul atât al tranziţiei energetice, cât şi al tranziţiei de la un model de dezvoltare liniar la unul circula", a declarat Francesco Venturini, CEO Enel X.

Recentul Pact Verde European şi planul de acţiune pentru economia circulară, adoptat în martie 2020 de către Comisia Europeană, au stabilit obiective noi şi mai ambiţioase pentru Europa în ceea ce priveşte tranziţia la modelele Economiei Circulare. Cu toate acestea, în ţările UE, dezvoltarea Economiei Circulare este departe de a fi uniformă. Până în prezent, multe ţări europene (inclusiv Italia) nu au încă o strategie naţională care să recunoască Economia Circulară ca un factor fundamental.

Prin urmare, evaluarea stadiului Economiei Circulare în Europa este unul dintre obiectivele principale ale acestui studiu. Studiul elaborează un model de analiză a Economiei Circulare (Circular Economy Scoreboard) care utilizează o metodologie pe mai multe niveluri pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a gradului de circularitate al fiecărei ţări. Acesta conţine 23 de valori cantitative comparabile şi 10 indicatori principali pentru cele 27 de ţări din UE şi Regatul Unit al Marii Britanii, acordând o atenţie deosebită Italiei, României şi Spaniei.

Evaluarea “nivelului de circularitate” al celor 27 de ţări ale UE şi al Regatului Unit a fost completată de un sondaj, prin care 300 de lideri de afaceri europeni au fost întrebaţi despre necesitatea adoptării unor măsuri circulare în companii. Dintre repondenţi, 95% consideră că economia circulară este o alegere strategică pentru compania lor: este mai presus de toate un instrument pentru a obţine un avantaj competitiv în ceea ce priveşte diversificarea, extinderea cotei de piaţă şi reducerea costurilor.

Cu toate acestea, majoritatea liderilor de afaceri europeni consideră că ţara lor nu este pregătită să facă faţă provocărilor economiei circulare; incertitudinea cu privire la crearea de valoare (43,6% dintre răspunsuri) şi lipsa abilităţilor (35,9%) sunt cele mai frecvente două răspunsuri cu privire la obstacolele din calea dezvoltării economiei circulare în Europa.

Având în vedere rolul crucial al Economiei Circulare în discursul politic actual atât la nivel european, cât şi naţional, studiul a fost completat de o evaluare cantitativă a beneficiilor socio-economice şi de mediu ale economiei circulare. A fost conceput un model econometric inovator şi unic, care se concentrează pe Uniunea Europeană şi Regatul Unit în ansamblu şi pe cele trei ţări de interes ale studiului: Italia, România şi Spania.

Studiul arată cum, în 2018, economia circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa, 27-29 miliarde de euro în Italia, 10-12 miliarde de euro în România şi 33-35 de miliarde de euro în Spania.

Totodată, economia circulară este corelată cu aproximativ 200.000 de locuri de muncă în Italia, 20.000 în România, 350.000 în Spania şi până la 2,5 milioane în Europa, în 2018. Studiul estimează, de asemenea, un efect asupra investiţiilor de 8-9 miliarde de euro în Italia, 1-2 miliarde de euro în România, 9-11 miliarde de euro în Spania şi un impact total de 90-110 miliarde de euro în Uniunea Europeană, în 2018.

Beneficiile semnificative sunt, de asemenea, estimate la nivelul productivităţii muncii: în jur de 560-590 euro per angajat, pe an, în Italia, 1.210-1.270 euro per angajat, în România (ţara cu cel mai mare impact), 640-670 euro per angajat, în Spania, şi 570-940 euro per angajat, în total, la nivel european.

Prin studii de caz specifice şi analize de impact asupra unor scenarii ipotetice, studiul evidenţiază modul în care economia circulară, pe lângă faptul că este avantajoasă din punct de vedere economic, generează simultan beneficii importante pentru mediu. Printre numeroasele efecte pozitive, trebuie remarcat faptul că tranziţia de la materialele primare la cele secundare face posibilă reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES): luând în considerare 4 materiale (fier, aluminiu, zinc şi plumb), reducerea medie a emisiilor GES per kg de material produs este de 73,5%. Totodată, o creştere cu un punct procentual a nivelului de penetrare a surselor de energie regenerabilă în producţia de energie reduce emisiile GES cu până la 72,6 milioane de tone de CO2 echivalent în Europa şi 6,3 în Italia (aproximativ 50% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră din Roma)

"Deşi modelul de evaluare propus de studiu arată că tranziţia către economia circulară oferă diferite avantaje economice, sociale şi de mediu, tranziţia de la modelul de dezvoltare liniar la cel circular trebuie să ia în considerare câteva aspecte critice. În acest sens, raportul sugerează 10 domenii de intervenţie, cu politici specifice, pentru a face faţă provocărilor legate de tranziţia circulară şi pentru a profita în mod eficient de beneficii: definirea strategiilor naţionale pentru o dezvoltare economică circulară pentru statele membre UE; redefinirea guvernanţei economiei circulare pentru a sprijini o tranziţie cuprinzătoare în toate sectoarele; folosirea legislaţiei pentru promovarea tranziţiei circulare; crearea de condiţii competitive pentru soluţiile non-circulare; utilizarea finanţării ca pârghie pentru promovarea cercetării şi dezvoltării şi a bunelor practici în domeniul economiei circulare; abordarea lipsei unei definiţii clare şi a unor indicatori consistenţi şi cuprinzători; transformarea modelelor de afaceri care generează deşeuri în modele circulare; promovarea de măsuri transversale şi de coordonare pentru toate sectoarele afectate de tranziţia la o economie circulară; valorificarea economiei circulare pentru a regândi oraşele şi spaţiile urbane; promovarea culturii şi a conştientizării cu privire la beneficiile economiei circulare", mai arată studiul.