România, ultimul loc în Uniunea Europeană la categoria servicii publice digitale

FOTO: Shutterstock

Comisia Europeană a publicat, vineri, rezultatele indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) 2021, care urmăreşte progresele înregistrate de statele membre UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale.

Potrivit datelor CE, România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, ocupând locul 10 doar în privinţa conectivităţii.

„România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediţia din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI). În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe locul 26, obţinând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor.

România se situează pe locul 10 în privinţa conectivităţii şi pe locul 25 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activităţile întreprinderilor.

La categoria „servicii publice digitale", România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toţi indicatorii sunt cu mult sub media UE", se arată în comunicatul Comisiei.

Conform CE, rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluţii ale economiei şi ale societăţii digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. 

„Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării şi a furnizării de servicii digitale şi rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menţionate şi vor fi expuse mai clar în ediţia din 2022.”, a precizat sursa citată.

Comisia Europeană susţine că toate statele membre UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. 

În pofida unei anumite convergenţe, continuă să existe un decalaj mare între ţările UE care deţin poziţii fruntaşe şi cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. 

„În ciuda acestor îmbunătăţiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei.”, transmite sursa citată

Potrivit datelor CE, ca parte a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puţin 20 % din alocările lor naţionale din cadrul planului de redresare şi rezilienţă.

„Până în prezent, statele membre ating sau depăşesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de ţară DESI includ o sinteză a investiţiilor şi a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare şi rezilienţă pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.”, transmite sursa citată.

Principalele constatări ale raportului

În ceea ce priveşte competenţele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel puţin competenţe digitale elementare. 

Datele arată o uşoară creştere a numărului de specialişti TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialişti TIC, faţă de 7,8 milioane în anul precedent. 

„Având în vedere că 55% dintre întreprinderi au raportat dificultăţi în recrutarea de specialişti TIC în 2020, această lipsă de angajaţi cu competenţe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre.”, precizează CE.

Conformsursei citate, datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor şi a oportunităţilor în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competenţe, care prevăd ca 80% din populaţie să deţină competenţe digitale elementare şi să existe 20 de milioane de specialişti TIC. 

„Se preconizează îmbunătăţiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17% din investiţiile în domeniul digital din planurile de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competenţelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).”, informează CE.

Doar 19% dintre specialiştii în domeniul TIC sunt femei

Comisia a publicat, tot vineri, Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanţial între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte competenţele digitale specializate. 

Doar 19% dintre specialiştii în domeniul TIC şi aproximativ o treime dintre absolvenţii de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătăţire a „reţelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59% dintre gospodăriile din UE. 

Procentul a crescut faţă de situaţia de acum un an, când reţelele respective erau disponibile numai în proporţie de 50%, însă este încă departe de acoperirea universală cu reţele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030).

De asemenea, Comisia a publicat, vineri, studii privind preţurile pentru comunicaţiile mobile şi fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 şi planurile naţionale în materie de bandă largă. 

Potrivit sursei citate, 11% din investiţiile digitale din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivităţii.

În ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creştere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre întreprinderi în 2018 la 26% în 2020). 

În completarea datelor prezentate în raportul DESI, vineri a fost publicat şi un studiu care a analizat contribuţia TIC la acţiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66% dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluţii TIC ca o modalitate de a-şi reduce amprenta de mediu.