Săptămână decisivă pentru Guvern la Luxemburg: „Taxa pe viciu” pentru păcănele, în fața judecătorilor europeni

Guvernul României are în față o săptămână importantă la Luxemburg, unde Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) analizează un litigiu privind taxa aplicată aparatelor de tip slot-machine. O echipă de avocați români, coordonată de Tudor Vidrean-Căpușan și Adrian Șandru, contestă compatibilitatea acestei taxe cu dreptul Uniunii Europene. Miza financiară este una considerabilă, iar o eventuală soluție favorabilă operatorilor ar putea deschide calea unor cereri de restituire a sumelor achitate statului, precizează cei doi avocați.

Taxa pe „păcănele” a fost dublată de la 500 la 1.000 de euro pe aparat Foto: Pixabay

Pledoariile în fața judecătorilor europeni sunt programate pentru joi dimineață, 17 septembrie. Avocații vor prezenta argumentele prin care susțin că „taxa pe viciu” aplicată aparatelor slot-machine nu respectă normele europene.

Dosarul este urmărit cu atenție atât de autorități, cât și de industria jocurilor de noroc, întrucât o eventuală decizie favorabilă ar putea avea consecințe care depășesc situația companiei implicate direct în litigiu.

Miza: zeci sau chiar sute de milioane de euro

Demersul, anunțat public anul trecut, intră acum într-o etapă esențială. Una dintre principalele întrebări ridicate în acest caz este dacă statul poate păstra sumele încasate în baza unei taxe în cazul în care aceasta va fi considerată incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene.

Potrivit estimărilor prezentate public la lansarea demersului, impactul financiar potențial al unei asemenea decizii ar putea ajunge la zeci sau chiar sute de milioane de euro.

În cazul unei hotărâri favorabile, operatorii ar putea solicita restituirea taxelor achitate, precum și a dobânzilor aferente, în funcție de soluția pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de condițiile legale aplicabile fiecărui caz.

Pentru companiile din domeniu, recuperarea unor astfel de sume ar putea avea o importanță majoră. Pentru bugetul de stat, însă, o serie de cereri de restituire ar putea însemna o presiune financiară suplimentară.

Impactul efectiv nu poate fi stabilit în acest moment și va depinde de conținutul hotărârii CJUE, precum și de eventualele acțiuni introduse ulterior. Dimensiunea posibilă a sumelor explică însă interesul ridicat pentru dosar.

Schimbări la ONJN în timp ce disputa ajunge la Luxemburg

Cauza ajunge în fața judecătorilor europeni într-o perioadă în care au loc și schimbări la nivelul autorității care reglementează industria jocurilor de noroc din România.

Valentin-Ioan Tomescu a preluat recent funcția de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). În acest context, dosarul de la Luxemburg aduce în prim-plan și o importantă miză fiscală pentru stat și pentru operatorii din domeniu.

Hotărârea CJUE ar putea influența strategiile juridice și financiare ale companiilor, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea recuperării unor plăți efectuate în trecut. În același timp, soluția Curții ar putea avea implicații asupra modului în care autoritățile vor aborda în viitor taxa contestată.

Astfel, cauza nu mai reprezintă doar un litigiu individual, ci poate deveni relevantă pentru o categorie mai largă de operatori și contribuabili din industria jocurilor de noroc.

Avocații au mai contestat taxe și măsuri ale autorităților

Pentru Tudor Vidrean-Căpușan și Adrian Șandru, dosarul de la Luxemburg continuă o serie de litigii în care dreptul Uniunii Europene a fost invocat pentru contestarea unor măsuri fiscale și administrative adoptate de autoritățile române.

Cei doi au anunțat anterior rezultate favorabile în cauze referitoare la fiscalitate, inclusiv în ceea ce privește taxa pe viciu din domeniul alcoolului și tutunului.

Experiența echipei în fața CJUE include și cauze referitoare la măsuri luate de autoritățile fiscale împotriva unor companii implicate în proceduri penale. În aceste litigii au fost puse în discuție garanții fundamentale pentru mediul de afaceri, precum prezumția de nevinovăție, proporționalitatea măsurilor și interdicția dublei sancționări pentru aceeași faptă.

Problemele sunt relevante în special în dosarele în care procedurile fiscale se intersectează cu anchetele penale și în care măsurile luate de autorități pot produce consecințe financiare importante asupra companiilor.

Cine sunt avocații care reprezintă cauza

Tudor Vidrean-Căpușan este doctor în drept și cadru universitar, fiind specializat în drept fiscal și în litigii privind aplicarea dreptului Uniunii Europene. Activitatea sa profesională include contestarea unor măsuri adoptate de autoritățile fiscale.

Adrian Șandru este avocat specializat în drept penal al afacerilor și doctor în procedură penală. Cercetarea sa doctorală a fost dedicată utilizării expertizelor în investigarea infracțiunilor economice.

Practica lui Adrian Șandru se concentrează pe apărarea în dosare penale complexe, inclusiv cauze de evaziune fiscală, în care analiza juridică trebuie corelată cu mecanismele financiare și cu interpretarea probelor de specialitate.

Cei doi reunesc, astfel, expertiza în drept fiscal, drept european și drept penal al afacerilor, domenii care se intersectează în numeroase litigii în care sunt contestate măsuri ale autorităților.

Experiența acumulată în litigii importante și în cauze aflate în fața instanțelor europene le susține profilul într-un domeniu în care o soluție juridică poate produce efecte pentru o categorie mai largă de contribuabili. Cei doi avocați beneficiază și de recunoaștere internațională în domeniul avocaturii.

Pledoariile, joi la Luxemburg

Joi, 17 septembrie, Tudor Vidrean-Căpușan și Adrian Șandru vor susține în fața judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene argumentele împotriva „taxei pe viciu” aplicate aparatelor slot-machine.

Hotărârea va fi pronunțată ulterior, după finalizarea procedurii în fața instanței europene.

Pentru Guvern și pentru industria jocurilor de noroc, săptămâna aduce însă în prim-plan o întrebare cu miză bugetară majoră: cine va păstra, în cele din urmă, milioanele de euro încasate din „taxa pe viciu”?.