Paradoxul Brâncuși. Cei mai mulți români vor ca statul să-i cumpere operele, deşi peste 40% recunosc nu i-au văzut niciodată sculpturile în realitate

Aproape două treimi dintre români susțin ca statul să cumpere operele lui Constantin Brâncuși pentru a le păstra în patrimoniul național, chiar dacă prețurile sunt de zeci de milioane de euro, arată datele unui sondaj INSCOP.

În 2026 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. FOTO: arhivă

Constantin Brâncuși rămâne una dintre cele mai importante figuri culturale asociate României, iar majoritatea românilor consideră că operele sale ar trebui păstrate în țară, chiar dacă acest lucru ar presupune cheltuieli de ordinul zecilor de milioane de euro.

Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP în luna iulie, în anul în care România aniversează 150 de ani de la naşterea marelui sculptor, 65,6% dintre cei chestionați cred că statul român ar trebui să cumpere lucrările lui Brâncuși pentru ca acestea să nu ajungă în colecții private sau în alte țări. Pe de altă parte, 25,6% nu sunt de acord cu această idee, iar 8,9% nu au oferit un răspuns.

Sondajul a cuprins 3 întrebări:

1. Ați văzut vreodată o lucrare de Constantin Brâncuși în realitate?

2. Ar trebui statul român să cumpere lucrările lui Brâncuși, ca să nu ajungă în alte țări sau în colecții private, chiar dacă prețurile sunt de zeci de milioane de euro?

3. Ce fel de artist este Constantin Brâncuși (român, universal, francez)?

Analizând rezultatele sondajului, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, spune că acestea arată că Brâncuși este perceput de români nu doar ca un mare artist, ci și ca un simbol al identității naționale.

„Datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale.

Susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale în patrimoniul național arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională. În același timp, faptul că Brâncuși este asociat predominant cu identitatea românească, fără a-i fi negată consacrarea internațională, sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale.

Rezultatele conturează imaginea unei societăți care vede în marile personalități culturale repere de identitate colectivă și instrumente esențiale de afirmare a României în lume”, spune sociologul.

Mulți români cunosc opera lui Brâncuși doar din cărți și de pe internet

Deși Constantin Brâncuși este considerat un simbol național, o parte importantă dintre români nu au ajuns niciodată să vadă o lucrare a sculptorului în realitate.

Astfel, 41,9% dintre participanții la sondaj spun că nu au văzut nicio operă a lui Brâncuși într-un muzeu sau într-o expoziție, ci doar în cărți, albume, la televizor sau online.

Sursă: INSCOP

Alţi 36,2% afirmă că au văzut o lucrare a artistului în România, într-un muzeu sau într-o expoziție, inclusiv la Târgu Jiu, unde se află Ansamblul Monumental realizat de Brâncuși. 13,6% spun că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare a sculptorului, iar 3,6% declară că au văzut opere ale acestuia într-un muzeu sau la o expoziție din străinătate, în timp ce 0,4% nu au răspuns.

Poarta Sărutului marchează intrarea spre Masa Tăcerii. FOTO: arhivă

Cei mai mulți respondenți care spun că nu au văzut niciodată o lucrare de Constantin Brâncuși în realitate se regăsesc în rândul votanților AUR, al persoanelor cu educație primară, al locuitorilor din București și al celor din mediul rural.

Persoanele care spun într-o proporție mai mare decât media că au văzut opere ale lui Brâncuși în România provin mai ales dintre votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din marile orașe.

În schimb, votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și cei din mediul rural declară mai frecvent că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare a artistului.

Cei care afirmă că au văzut opere de Brâncuși în muzee sau expoziții din alte țări sunt, într-o proporție mai mare decât media, votanți PNL, persoane cu studii superioare și locuitori ai Bucureștiului.

Românii vor ca operele lui Brâncuși să fie în patrimoniul național

Ideea ca statul să cumpere operele lui Brâncuși pentru a împiedica plecarea lor din țară este susținută de 65,6% dintre respondenți.

SURSĂ: INSCOP

Cei mai favorabili acestei idei sunt votanții PSD și AUR, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

În schimb, respingerea unei astfel de intervenții a statului apare mai frecvent în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din București și al angajaților din sectorul privat.

Pentru cei mai mulți români, Brâncuși este un artist român

Când au fost întrebați cum îl definesc pe Constantin Brâncuși, 67,7% dintre respondenți au spus că este un artist român. 22,6% îl consideră un artist universal, în timp ce doar 1,4% îl percep drept un artist francez, iar 8,3% nu au răspuns.

Sursă: INSCOP

Cei care îl văd în primul rând ca pe un artist român sunt, într-o proporție mai mare decât media, votanții PSD și persoanele de peste 60 de ani.

În schimb, ideea că Brâncuși este un artist universal este mai răspândită în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București.

Sondajul despre percepția românilor asupra operei lui Constantin Brâncuși a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Asociația Docuart, în cadrul proiectului Festivalul Brâncuși Nocturn.

Datele au fost colectate în perioada 13-16 iulie 2026, prin interviuri telefonice realizate prin metoda CATI. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani și este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

Institutul de sondare INSCOP este deținut de sociologul Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca.