România atrage tot mai mulți investitori străini, dar companiile românești investesc puțin peste granițe. Care sunt explicațiile

România continuă să atragă capital din străinătate, însă investițiile rezidenților români în alte economii rămân mult mai reduse. La sfârșitul lui 2025, stocul investițiilor străine directe în țară era de 134,82 miliarde de euro, în timp ce investițiile directe ale rezidenților români în exterior totalizau 9,68 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

Investițiile străine au un rol important în dezvoltarea economiei românești. Foto: arhivă

Raportul dintre cele două stocuri este de aproape 14 la unu. Diferența persistă chiar dacă investițiile în exterior au crescut: în 2024, acestea însumau 7,79 miliarde de euro, față de aproximativ 125 de miliarde de euro reprezentând investițiile străine acumulate în România, potrivit analizei publicate de Adevărul Financiar.

Investițiile în exterior cresc, dar o parte a capitalului revine în țară

În privința fluxurilor anuale, România a atras investiții străine directe nete de 7,91 miliarde de euro în 2025, comparativ cu 5,6 miliarde de euro în 2024. Investițiile directe ale rezidenților români în afara țării au urcat de la 861 de milioane de euro la 1,52 miliarde de euro, o creștere de aproape 77%, arată datele citate de publicație.

Stocul raportat pentru exterior nu reflectă însă exclusiv investiții care rămân în alte economii. Potrivit aceleiași analize, aproximativ 5,59 miliarde de euro din totalul de 9,68 miliarde de euro au fost reinvestite în România prin intermediul unor companii înregistrate în alte state. Diferența, de circa 4,09 miliarde de euro, este un calcul orientativ al investițiilor cu alte destinații finale, nu un indicator separat prezentat ca atare.

Finanțarea și sprijinul public, principalele obstacole

Florin Jianu, președintele IMM România, a explicat pentru „Adevărul Financiar” că lipsa capitalului reprezintă principala piedică în internaționalizarea companiilor românești. El leagă această dificultate de sprijinul insuficient al autorităților și de structura mediului de afaceri autohton, în care comerțul are o prezență mai mare decât producția.

„Majoritatea companiilor cu capital românesc își desfășoară activitatea în domeniul comerțului și mult mai puțin în domeniul producției. Această structură a întreprinderilor noastre determină un anumit tip al dezvoltării, cu avantaje și dezavantaje, iar în privința dezavantajelor se remarcă lipsa oportunităților și resurselor pentru dezvoltare, chiar dacă există câteva excepții”, a declarat Florin Jianu pentru „Adevărul Financiar”.

Intrarea pe o piață nouă presupune resurse pentru identificarea partenerilor, promovare și distribuție. Deschiderea sau cumpărarea unei companii în străinătate adaugă alte costuri. Raportul economic OCDE din martie 2026, citat în analiză, semnalează la rândul său capitalizarea redusă a unei părți importante a firmelor românești și dezvoltarea insuficientă a finanțărilor prin capital privat.

Doar 6,77% dintre întreprinderi au participat în 2025 la acțiuni de internaționalizare, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026, invocată de Jianu. Procentul nu măsoară firmele care au realizat investiții directe peste graniță: asemenea acțiuni pot include exporturi, târguri sau căutarea unor parteneri comerciali.

În evaluarea reprezentantului IMM România, interesul antreprenorilor pentru piețele externe este ridicat, dar resursele financiare limitate, teama de birocrație și lipsa unor instrumente publice eficiente îi determină să își concentreze activitatea în țară.

Companiile controlate din străinătate domină exporturile

Diferențele se văd și în comerțul exterior. Conform datelor OCDE preluate de Adevărul Financiar, companiile controlate din străinătate au realizat aproximativ 70% din exporturile de bunuri ale României în 2024. Pentru produsele industriei prelucrătoare, ponderea a ajuns la 80%.

Același raport indică o valoare adăugată brută pe persoană ocupată de aproximativ 45.000 de euro în companiile controlate din străinătate, față de 24.000 de euro în firmele autohtone. Totodată, 99% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici, multe cu resurse limitate pentru accesul direct pe piețele externe.

Ce măsuri ar putea susține extinderea

Jianu propune un rol mai activ al atașaților economici în promovarea afacerilor românești și scheme de susținere a exporturilor pe sectoare. Recomandările OCDE prezentate în articol vizează accesul mai bun la finanțare, sprijinirea inovării și reducerea obstacolelor administrative.

Exporturile și investițiile directe rămân însă forme diferite de extindere. O firmă poate vinde în alte țări fără să deschidă o filială, în timp ce investiția directă presupune o participare de durată într-o afacere din străinătate. Cele două căi implică resurse și riscuri diferite și nu trebuie confundate atunci când este evaluată prezența companiilor românești peste graniță.