Ioana Ciocan vrea recunoașterea cuvântului „ministră” de Academia Română. Ce spune despre scandalul Felix Alexa de la TNB

Ioana Ciocan a abordat joi, 12 noiembrie, după ședința de Guvern, mai multe subiecte de actualitate din domeniul cultural, de la controversa privind folosirea formei feminine „ministră” până la scandalul de la Teatrul Național București, provocat de angajarea regizorului Felix Alexa, care face subiectul unor acuzaţii de abuz şi hăţuire, şi, ulterior, de suspendarea repetițiilor pentru spectacolul „Tartuffe” regizat de acesta.

Ioana Ciocan insistă ca termenul "ministră" să poată fi folosit oficial, nu doar colocvial. Foto: captură video/Guvernul României

Într-o conferință de presă susținută împreună cu purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, ministra Culturii, aşa cum preferă să i se spună, a confirmat că a avut o întâlnire cu managera TNB și că i-a cerut să analizeze din nou situația, însă a susținut că deciziile privind repertoriul și colaborările artistice trebuie să rămână în responsabilitatea conducerii instituțiilor.

Ea a vorbit și despre recunoașterea Teatrului Evreiesc de Stat ca instituție de spectacole de importanță națională, despre viitoarele expoziții românești în străinătate și despre proiectele de investiții în patrimoniul cultural.

Demers la Academia Română pentru recunoașterea cuvântului „ministră”

Una dintre temele abordate de Ioana Ciocan a fost controversa din ultimele săptămâni privind folosirea substantivului „ministră” în limba română. Ea a declarat că vrea ca femeile să poată alege forma de adresare care li se potrivește, fără ca aceasta să fie privită ca incorectă sau nepotrivită.

„Sunt extrem de încântată că în ultimele 3 săptămâni internetul a luat foc cu acest debate”, a spus ea, explicând că, în opinia sa, femeile ar trebui să aibă libertatea de a alege dacă vor să fie numite jurnaliste, doctorițe, pictorițe sau ministre.

„În acest moment, această opțiune nu există pentru femeile din România și această opțiune este prezentă în celelalte țări ale Uniunii Europene. Este o chestiune de alegere”, a afirmat Ioana Ciocan.

Primul pas făcut în acest sens este consultarea Institutului de Lingvistică, după care ministerul intenționează să trimită o solicitare Academiei Române pentru eliminarea mențiunii „colocvial” care însoțește termenul „ministră” în DOOM.

„Având în vedere că Institutul de Lingvistică ne-a spus că nu este corect, ceea ce noi, bineînțeles, știam, cu această hârtie vom merge la Academia Română și vom ruga Academia să scoată din DOOM paranteza de colocvial de lângă cuvântul «ministră»”, a explicat ea.

Ioana Ciocan își dorește ca termenul să nu mai fie folosit cu rezerve sau privit ca o formulare neobișnuită şi vrea să discute și cu ceilalți membri ai Executivului pentru ca schimbarea să fie susținută la nivel instituțional.

Întrebată ce va face dacă Academia Română respinge solicitarea, Ioana Ciocan a răspuns că va insista: „Există precedente europene și, în afară de asta, aceste profesii trebuie ancorate în secolul XXI”.

În acest context, Ioana Ciocan a ținut să atragă atenția şi asupra reprezentării reduse a femeilor în Guvern, afirmând că în actualul Executiv sunt doar două femei cu funcție de ministru.

„Cred că și acest cuvânt de «ministru» contribuie ca noi, din start, să ne gândim la miniștri ca fiind niște bărbați, dar și femeile pot să fie și astronauți, și pompieri și ministre”, a adăugat ea.

Scandalul de la Teatrul Național București

Un alt subiect important al conferinței a fost situația tensionată de la Teatrul Național București, legată de spectacolul regizat de Felix Alexa, ale cărui repetiții au fost suspendate, după ce angajarea regizorului a stârnit revoltă nu doar printre actori, ci şi printre spectatori, dat fiind faptul că acesta este acuzat de abuz şi hărțuire.

Întrebată dacă această decizie a venit după o discuție cu managerul teatrului, Ioana Ciocan a confirmat că întâlnirea a avut loc pe 9 octombrie, la sediul ministerului.

Ea a explicat  faptul că nu a dorit să impună o decizie conducerii teatrului, dar i-a cerut managerului să reevalueze întreaga situație și să țină cont de reacția publică.

„Am dorit ca discuțiile mele cu doamna manager să fie unele care să urmeze cadrul legal. Este foarte important să urmăm cadrul legala afirmat Ioana Ciocan, referindu-se la întrebarea dacă întâlnirea a avut loc înaintea suspendării repetițiilor. „I-am spus doamnei manager să reevalueze toată situația și, totodată, să încerce să ia măsurile cele mai bune pentru comunitatea în care dânsa trăiește”, a continua ea.

La momentul discuției, petiția prin care se cerea oprirea proiectului avea aproximativ 1.700 de semnături, iar numărul acestora era în creștere.

Ioana Ciocan a susținut că reacția societății trebuie luată în considerare de managerii instituțiilor publice.

„Cred că, de fiecare dată, mai ales acum, trebuie să implicăm societatea și să ascultăm ceea ce societatea ne cere. Dacă societatea ne cere să ne gândim mai bine la ceea ce facem, la deciziile noastre manageriale, cred că trebuie să facem asta”, a declarat ea.

Îndepărtarea regizorului Felix Alexa şi evaluarea managerului TNB

Jurnaliștii au insistat să afle ce înțelege ministra prin „identificarea unei soluții profesionale adecvate pentru continuarea proiectului”, formulare menționată într-un comunicat al Teatrului Național București şi dacă această „soluție” ar putea însemna încetarea colaborării cu Felix Alexa.

Ioana Ciocan a ocolit, însă, subiectul delicat al demiterii regizorului, repetând că decizia îi aparține managerului TNB și a amintit că acesta s-ar afla încă în perioada de probă, contractul său neavând trei luni împlinite. Practic, nu a dorit să spună explicit dacă, în opinia sa, îndepărtarea regizorului ar fi soluția potrivită.

 „Este datoria ministerului să respecte deciziile legale pe care colegii din subordine le iau. Cred că mandatul meu nu poate fi despre ce părere personală am eu despre o balerină, despre un cântăreț, despre un actor sau despre un regizor. Dacă facem asta, să știți că ne întoarcem în regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu și nu vrem să facem asta”, a punctat ea.

Nici în privința evaluării managerului TNB nu a oferit un verdict. Întrebată dacă aceasta a gestionat bine controversa, ministra a spus că va putea răspunde după evaluarea anuală. Ea a explicat că ministrul nu face parte din comisiile de evaluare, tocmai pentru a evita intervențiile politice sau deciziile arbitrare.

„Tot pentru că suntem în Uniunea Europeană, comisiile de evaluare nu-l conțin pe ministru, din acest motiv, pentru că nu putem să fim dictatoriali”, a declarat Ioana Ciocan.

Statutul Teatrului Evreiesc de Stat

În aceeași conferință, Ioana Ciocan a salutat hotărârea de Guvern prin care Teatrul Evreiesc de Stat primește statutul de instituție de spectacole de importanță națională.

„Astăzi simt că s-a făcut dreptate, pentru că, prin hotărârea de guvern, Teatrul Evreiesc de Stat va fi instituție de spectacole de importanță națională”, a spus ea, prezentând decizia și ca pe o recunoaștere a contribuției minorităților la cultura română, într-un moment pe care marcat de tensiuni și intoleranță.

„Totodată, cred că e un moment foarte bun, acum, când pare că trăim într-un festival al urii, să recunoaștem importanța pe care minoritățile au adus-o la cultura națională și să fim alături de ele și să contribuim cu toții la o lume un pic mai bună, în care cultura este pe prim plan, nu pe ultimul plan”, a afirmat Ioana Ciocan.

Mai multe expoziții în străinătate și diplomație culturală

Întrebată ce alte expoziții cu obiecte de patrimoniu românesc ar putea fi organizate în afara țării, după experiența nefericită din Olanda, când au fost furate artefactele din Tezaurul dacic, Ioana Ciocan a spus că prezența culturii române peste granițe reprezintă o prioritate.

„Este o prioritate a ministerului ca România să fie prezentă cât mai mult peste granițe și o să răspundem pozitiv la absolut toate cererile pe care le primim”, a declarat aceasta, subliniind că România nu promovează suficient muzeele și arta națională în spațiul european și că este nevoie de un efort mai mare de diplomație culturală.

În cadrul conferinței a fost abordată și viitoarea Strategie Națională a Culturii 2027-2034, în contextul unei declarații a regizorului galez Peter Greenaway, care, aflat la București, a caracterizat România drept o cultură minoră. Întrebarea a vizat și comparația cu Ungaria, care are deja doi laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură.

Ioana Ciocan a răspuns amintind că România are, în schimb, două premii Palme d'Or, aduse acasă de regizorul Cristian Mungiu.

„Nu cred absolut deloc că suntem o cultură minoră”, a afirmat ea, adăugând că bugetul redus reprezintă o problemă, dar că ministerul pregătește proiecte concrete care pot schimba infrastructura culturală a țării.

Printre acestea se numără extinderea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, prin construirea unei noi aripi, relocarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a României și începerea lucrărilor la Muzeul Național „George Enescu”.