Primele două județe din România care vor să se unească. Sorin Grindeanu: „Am fost sunat de doi președinți de CJ”

Președinții a două Consilii Județene din sudul României au discutat deja despre posibilitatea unirii și i-au transmis liderului PSD, Sorin Grindeanu, că nu mai așteaptă o decizie la nivel național. 

Liderul PSD Sorin Grindeanu Foto: EPA

Liderul PSD a dezvăluit că a fost sunat de Marian Pavel, președintele CJ Ialomița, și de Vasile Iliuță, președintele CJ Călărași. Cei doi ar fi discutat între ei despre posibilitatea unirii celor două județe.

„Astăzi (n.r: 11 noiembrie) am fost sunat de doi președinți de CJ din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și Călărași, Vasile Iliuță, care mi-au spus că ei doi au vorbit și nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ce se întâmplă acum”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3. 

Discuția vine în contextul proiectului de reorganizare administrativ-teritorială prezentat de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, care propune redesenarea actualei hărți a României și reducerea numărului de județe. Grindeanu a ținut însă să precizeze că propunerea lui Benea nu a fost discutată oficial în partid.

„Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a afirmat președintele PSD.

Grindeanu a explicat că reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost încă dezbătută oficial în PSD, iar harta prezentată de europarlamentarul Dragoș Benea nu reprezintă o decizie a partidului. „A fost o propunere făcută de Benea să discutăm despre o reorganizare asemănătoare curților de apel. De aici, probabil, s-a dezvoltat această hartă”, a precizat liderul social-democrat.

Reforma administrației, după 60 de ani

Sorin Grindeanu consideră că România are nevoie de o reorganizare administrativă, în condițiile în care numeroase comune nu mai dispun de resursele necesare pentru a se susține și pentru a atrage fonduri europene.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în România există 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 cu mai puțin de 2.500 de locuitori și circa 1.500-1.600 cu mai puțin de 3.000 de locuitori, din totalul de aproximativ 3.300 de unități administrativ-teritoriale.

„Sunt localități mici care nu se mai pot susține din punct de vedere economic, care nu pot face proiecte europene și nu le pot aduce cetățenilor servicii de calitate, pentru că nu au capacitate administrativă”, a afirmat Grindeanu.

El a susținut că menținerea actualei organizări riscă să condamne comunitățile mici la sărăcie și a propus acordarea unor facilități fiscale pentru localitățile care acceptă comasarea.

În stabilirea localităților care ar urma să fie comasate nu va conta doar numărul de locuitori, ci și venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite. Grindeanu a spus că i-a cerut lui Dragoș Benea să stabilească șase criterii cuantificabile, care să nu poată fi contestate.

PSD își asumă reforma, chiar dacă pierde electoral

Președintele PSD a afirmat că partidul este pregătit să susțină reorganizarea administrativă, chiar dacă aceasta ar putea avea consecințe electorale, având în vedere numărul mare de aleși locali social-democrați.

„PSD, cu toate riscurile, își asumă această reformă, chiar dacă va avea de pierdut electoral. Asta înseamnă reformă, nu doar să dai din gură, așa cum au făcut alții”, a declarat Grindeanu.

Acesta a dat exemplul comunelor din Valea Almăjului, județul Caraș-Severin, unde a discutat cu primarii din șapte-opt localități. Cea mai mare dintre acestea, Bozovici, are aproximativ 2.600 de locuitori, în timp ce celelalte au peste 1.000 de locuitori.

26 de județe ar putea dispărea din România

Modelul luat în calcul este cel al Curților de Apel, însă numărul final al unităților administrative nu a fost stabilit. Scenariul a fost prezentat de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială. Acesta a explicat că reorganizarea nu se va limita la comasarea comunelor, ci va viza și actualele județe.

Dacă ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din România, reforma ar presupune comasarea mai multor județe cu cele în care se află actualele centre ale instanțelor. Astfel, 26 de județe ar putea dispărea ca unități administrative distincte, iar actualele granițe teritoriale ar fi redesenate.

Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre administrative regionale se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București, în funcție de configurația finală a reformei, potrivit Antena3.

În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț s-ar putea regăsi în structuri administrative mai mari, alături de județele învecinate.

În vestul țării, Bihorul ar urma să fie centrul administrativ al unei regiuni care ar include și Satu Mare. Timișul și-ar păstra statutul, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi comasate cu acesta.

În sud-vest, Doljul ar deveni principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. Această direcție de reorganizare este susținută și de lideri PSD din Oltenia, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-est, Constanța ar putea prelua și Tulcea, în timp ce Galațiul și-ar păstra rolul de centru administrativ regional. Prahova ar putea deveni centrul unei regiuni care să includă și județele Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre centrele care și-ar păstra statutul administrativ. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea deveni centre regionale, prin comasarea unor județe precum Neamț, Vaslui și Botoșani.

O modificare importantă ar putea viza și Capitala. Scenariul discutat în PSD presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector, care ar urma să preia responsabilitățile actualei administrații municipale.

Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, iar localitățile sale ar urma să fie reorganizate în noua structură teritorială. O asemenea schimbare ar avea implicații și asupra configurației politice locale, în condițiile în care Ilfovul reprezintă un județ important pentru PSD și PNL.