Primarul din Băile Tușnad respinge comasarea stațiunii cu o comună: „Este inacceptabil”

Primarul oraşului Băile Tuşnad, Butyka Zsolt, critică proiectul privind reforma administrativă şi posibilitatea comasării localităţii cu o comună învecinată, susţinând că o astfel de măsură ar afecta specificul unei staţiuni turistice şi balneare.

Butyka Zsolt, primarul de la Băile Tușnad Foto: Facebook/Butyka Zsolt

Edilul consideră că Băile Tuşnad, la fel ca celelalte staţiuni care încearcă de ani de zile să se dezvolte la standarde internaţionale în domeniul turismului şi al serviciilor balneare, nu ar trebui să fie comasate cu o comună sau cu un sat.

„Pur şi simplu este inacceptabil ce se vrea de la capitală. Dacă vrem neapărat să ducem ţara total într-un colaps, atunci mergem pe varianta asta. Băile Tuşnad şi restul de staţiuni care încearcă de zeci de ani să ajungă la un nivel internaţional prin servicii turistice şi balneare nu are cum să fie comasat cu nicio comună sau un sat", a declarat Butyka Zsolt, pentru Agerpres.

Acesta a subliniat că oraşul are relaţii bune cu comunităţile învecinate, opoziţia sa fiind legată de diferenţele dintre specificul unei staţiuni turistice şi cel al unei comune în care agricultura reprezintă principala activitate.

„Şi aici nu avem o problemă cu vecinii, ci pur şi simplu ei trăiesc din agricultură, au alte legi locale care nu se potrivesc cu legile din staţiune. Dacă nu au reuşit să omoare turismul anul acesta vor să-l desfiinţeze total până în 2030", a conchis Butyka Zsolt.

Staţiunea Băile Tuşnad este cel mai mic oraş din România, numărul de locuitori fiind în prezent, potrivit primarului, de 1.347 de persoane.

Europarlamentarul Dragoş Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat, în urmă cu câteva zile, că propunerile analizate de partid ar putea include comasarea unor oraşe mici sau reclasificarea acestora în categoria comunelor.

Benea a explicat că peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale din România au mai puţin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au o populaţie de până la 3.000 de locuitori. În plus, peste 55% dintre oraşe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deşi păstrează structuri administrative specifice mediului urban, pe care europarlamentarul le-a descris drept „bugetofage".