Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, amânate cu doi ani. Când ar urma să producă energie în România

România ar urma să aibă în funcțiune Unitatea 3 de la Cernavodă în 2033, iar Unitatea 4 în 2034. Noul calendar apare într-o notă de fundamentare a Ministerului Energiei, citată de Adevărul Financiar, și mută cu doi ani termenele prezentate în noiembrie 2024, de 2031 și 2032.

Un nou calendar pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: 2033 și 2034. Ce mai trebuie rezolvat Foto: arhivă

Datele reprezintă estimări, nu termene garantate. Proiectul trebuie să parcurgă lucrările preliminare, să primească decizia finală de investiție și să obțină finanțarea necesară construcției. În paralel, ministerul propune declararea investiției drept proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice.

Construcția, după o nouă evaluare a proiectului

Potrivit documentului prezentat de Adevărul Financiar, etapa pregătitoare, desfășurată între 2021 și 2024, a fost încheiată. Aceasta a inclus reevaluarea structurilor civile existente și reoperaționalizarea EnergoNuclear, compania de proiect deținută integral de Nuclearelectrica.

Etapa lucrărilor preliminare a început în noiembrie 2024 și este estimată la 24–30 de luni. Sunt prevăzute activități de inginerie, analiza pieței furnizorilor, structurarea finanțării și pregătirea documentației pentru autorizația de securitate nucleară necesară construcției.

La încheierea acestei faze, fezabilitatea investiției va fi reevaluată pe baza noilor indicatori tehnico-economici. După decizia finală de investiție ar putea începe etapa de construcție și montaj, care include și punerea în funcțiune. Durata estimată pentru această etapă este de 69–78 de luni.

Ce ar schimba statutul de proiect de importanță națională

Ministerul Energiei invocă blocaje legislative care îngreunează pregătirea șantierului și generează întârzieri și costuri suplimentare. Sunt necesare foraje pe terenuri cu proprietari diferiți, precum și utilizarea unor suprafețe din fondul forestier, inclusiv terenuri administrate de Romsilva, potrivit notei citate.

Declararea lucrărilor ca fiind de interes național și de utilitate publică ar urma să simplifice procedurile administrative și să permită aplicarea cadrului legal pentru exproprieri și a unor facilități fiscale. Statutul propus nu elimină însă obligația obținerii avizelor și autorizațiilor necesare investiției.

Finanțarea construcției nu este încă asigurată integral

Nota de fundamentare descrie discuții preliminare cu agențiile de credit la export Export Development Canada, US EXIM și SACE. Finanțările susținute de acestea ar putea acoperi maximum 85% din valoarea eligibilă a contractelor. Diferența de aproximativ 15%, TVA-ul și alte costuri ar urma să fie acoperite prin finanțări de la bănci comerciale, structurate și sindicalizate de J.P. Morgan, relatează Adevărul Financiar.

Angajamentele finale ale agențiilor de credit la export depind în continuare de propriile proceduri de analiză și aprobare. Documentul arată și că finanțarea construcției este dificil de obținut fără garanții guvernamentale pentru principalele riscuri. Prin acordul de sprijin aprobat prin Legea nr. 74/2023, statul și-a asumat susținerea investiției, inclusiv prin garanții și mecanismul contractelor pentru diferență.

Un aport estimat de 11 TWh pe an

Cele două unități ar urma să utilizeze tehnologia CANDU 6 și să aibă fiecare o putere instalată brută estimată la 724 MW. După intrarea în exploatare, producția lor anuală este estimată la aproximativ 11 TWh, potrivit datelor din documentul citat de Adevărul Financiar.

Ministerul Energiei susține că noile reactoare vor furniza energie în mod constant, indiferent de condițiile meteorologice, și vor contribui la echilibrarea sistemului și la reducerea dependenței de importuri în perioadele de consum ridicat. Realizarea acestor obiective rămâne legată de parcurgerea etapelor de autorizare, investiție și finanțare care preced construcția.