Reforma pensiilor speciale. Cât va câștiga un fost magistrat după adoptarea pachetului 2 de măsuri
0Noua formulă de calcul a pensiilor speciale, inclusă în pachetul de măsuri fiscale aflat în atenția Guvernului, ar urma să reducă semnificativ veniturile foștilor magistrați. În semn de nemulțumire, aceștia au declanșat proteste ample la nivel național.
Statul le virează, în medie, câte 22.000 de lei de la buget
Potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, în luna iulie beneficiau de pensie specială 5.696 de foști magistrați cu 16 mai mulți decât în luna iunie. Dintre acești 5.696 numai 2.560 încasează pensii bazate pe contributivitate, restul de 3.136 de persoane fiind plătite din bugetul statului, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii.
După cum se poate vedea și în tabelul de mai sus, pensia media a magistraților a fost în luna iulie de 25.283 lei, deși în baza contributivității ar fi trebuit să încaseze mai puțin de 7.500 de lei. suma medie plătită fiecărui fost magistrat din bugetul de stat, adică din banii tuturor românilor, depășește 22.000 lei.
Așadar, în cadrul măsurilor de austeritate instituite pentru reducerea deficitului bugetar, Executivul a propus reforma pensiilor speciale, prin introducerea unei noi formule de calcul care se aplică salariului net aflat în plată, nu celui brut ca până acum.
Concret, reforma pensiilor speciale propune aplicarea unei cote de 70% din salariul net aflat în plată, în loc de 80% din nsalariul brut aflat în plată.
Ce pensie va avea un fost magistrat după reformă
În urma aplicării acestei formule din pachetul 2 de măsuri, pensiile foștilor magistrați vor fi reduse, ajungând la aproape jumătate din cuantumul actual, potrivit calculelor „Adevărul”.
Calculele au fost efectuate ținând cont de ultimele date oficiale privind veniturile magistraților (de dinaintea reducerii sporului pentru condiții vătămătoare) care reflectă nivelul actual al pensiilor aflate în plată și reducerea viitoare a cuantumului, raportată la venitul net, nu la cel brut ca în prezent.
Spre exemplu, conform datelor oficiale analizate de „Adevărul” – publicate pe 31 martie 2025 - salariul brut al unui judecător obișnuit de la un tribunal este cuprins între 19.000 și 23.600 lei, la care se adaugă și multe alte sporuri, precum spor pentru condiții grele de muncă, periculoase sau vătămătoare – 1500 lei; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității – 5.580 lei.
Ca atare, salariul brut lunar al unui judecător obișnuit de Tribunal este de 30.881 lei, respectiv un net de aproape 18.000 lei lunar.
În prezent, un astfel de judecător se poate pensiona la 48 de ani și poate încasa 80% din salariul brut aflat în plată, adică mai mult decât cei care muncesc și plătesc contribuții la pensii și sănătate, plus impozitul pe venit. Adică o pensie de 24.700 lei, față de cei aproape 18.000 de lei salariu pe care i-ar încasa dacă ar munci.
Intenția Guvernului de a reduce cuantumul pensiei la 70% din salariul net, în loc de 80% din venitul brut a stârnit nemulțumirea judecătorilor dat fiind că pensia ar fi de numai 12.600 lei, aproape jumătate față de pensia de 24.700 de lei care poate fi încasată acum.
Foștii judecători ai ÎCCJ ar lua 19.000 de lei, în loc de 37.000 lei
Datele oficiale consultate de „Adevărul” arată că cele mai mari salarii sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție, lucru firesc dat fiind că acolo ajung doar judecătorii care au promovat INM și au o vechime de cel puțin 18 ani, în care intră și perioada de auditor, adică cei doi ani de cursuri la INM.
Potrivit ultimelor informații oficiale consultate de „Adevărul”, președintele Înalte Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) are un salariu brut de aproape 41.000 de lei, la care se adaugă sporurile pentru condiții de muncă, grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității în valoare de maximum 12.274 de lei, plus indemnizația pentru titlul științific de doctor de 950 de lei.
În total, puțin peste 54.000 lei brut, adică un net de circa 31.320 lei lunar.
Formula actuală de calcul al pensiei, de 80% din salariul brut, i-ar aduce fostului președinte ÎCCJ o pensie de 43.200 de lei. În cazul aplicării formulei de 70% din salariul net aflat în plată, pensia ar scădea la 21.924 lei.
Un judecător de la ÎCCJ are în prezent un salariu brut cuprins între 33.714 și 36.194 lei, plus sporurile sus-amintite cuprinse între 10.114 lei și 10.858 lei, rezultând un venit lunar cuprins între 43.828 lei brut ( 25.400 lei net) și 47.052 lei brut (27.290 lei net).
Pensia actuală, calculată la 80% din brutul aflat în plată este cuprinsă între 35.062 lei și 37.641 lei.
Aplicarea cotei de 70% la salariul net ar duce la o scădere a pensiei la 17.780 lei (față de 25.062 lei în prezent), respectiv 19.103 lei (față de 37.641 lei).
Și pensiile foștilor judecători ai Curților de Apel s-ar înjumătăți
Veniturile judecătorilor Curților de apel sunt mai mici decât ale celor de la Instanța Supremă, dar și vechimea necesară la admiterea în funcție este mai mică, de numai 6 ani, față de 18 ani la ÎCCJ.
Astfel, președintele Curții de apel are un venit brut lunar care include și sporurile pentru condiții grele, suprasolicitare neuropsihică, asigurarea confidențialității, plus păstrarea confidențialității de 39.000 lei, adică un venit net de 22.600 lei.
Pensia actuală este de 31.200 lei, în timp ce prin noua formulă cu 70% din venitul net pensia ar fi 15.800 lei.
În ce privește venitul lunar brut al unui judecător de Curte de Apel acesta este cuprins, în funcție de vechime, înte 30.096 lei și 34.726 lei, respectiv un venit net cuprins între 17.456 lei și 20.141 lei.
Pensia actuală este cuprinsă, în acest caz, între 24.077 lei și 27.780 lei, în cazul aplicării noii formule de calcul de 70% din net, fiind cuprinsă între 12.219 lei și 14.099 lei.
Pensiile foștilor judecători de tribunal
Ultimele date oficiale privind indemnizațiile judecătorilor de tribunale, datate septembrie 2024, arată că președintele de tribunal are un venit brut inclusiv sporurile de 34.779 lei, respectiv un venit net de 20.172 lei.
Pensia actuală este de 27.823 lei, în timp ce viitoarea (dacă se va aplica procentul de 70% din net) va fi de 14.120 lei.
Raportat la salariul brut al unui judecător de tribunal inclusiv sporurile, cuprins între 26.080 lei și 30.680 lei, respectiv un net cuprins între și 15.126 lei 17.794 lei, pensia actuală este între 20.864 lei și 24.544 lei, cea redusă prin aplicarea cotei de 70% la benitul net fiind între 10.588 lei și 12.456 lei.
Și pensiile procurorilor se înjumătățesc
Potrivit ultimelor date oficiale privind indemnizațiile și sporurile procurorilor, procurorul general are un venit brut lunar care include și sporurile în cuantum de 45.707 lei, respectiv 26.510 lei net.
Pensia actuală care i s-ar cuveni unui fost magistrat cu același rang este de 36.565 lei, care aproape s-ar înjumătăți la 18.557 lei prin aplicarea cotei de 70% la venitul net aflat în plată.
Un procuror șef de secție PÎCCJ are un salariu brut plus sporuri cuprins între 35.257 lei și 43.747 lei. În acest caz, venitul net lunar este de min. 20.449 lei și max. 25.373 lei.
Și în acest caz pensia s-ar diminua de la min. 28.205 – max. 35.000 lei la 14.314 lei – 17.761 lei.
Un procuror cu grad de PCA are un salariu brut plus sporuri cuprins între 27.879 lei și 34.779 lei. Netul lunar în acest caz este cuprins între 16.170 lei și 20.172 lei.
Pensia actuală, calculată pentru un venit similar, ar fi de 22. 303 lei – 27.823 lei, cea diminuată fiind de 11.319 lei – 14.120 lei.
Aceleași cuantumuri se aplică și celor care au ocupat funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă tribunale.
Ce mai presupune reforma pensiilor speciale
Proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete mai propune:
- stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
- o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;
- o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036
- introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;
- modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%;Introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare acestei legi;
- Armonizarea dispozițiilor similare din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu cele din Legea nr. 303/2022.
Noul mod de calcul nu se aplică retroactiv
Constituția României prevede în mod expres la art. 15 alineatul 2 că nicio lege nu se aplică retroactiv. „(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, scrie în principala lege a țării.
Acest lucru înseamnă că reforma pensiilor speciale nu poate avea efecte asupra pensiilor uriașe aflate deja în plată, ci doar pentru cele ce vor fi plătite pentru noii pensionați după intrarea în vigoare a reformei pensiilor speciale a magistraților.
Ce categorii de personal primesc pensie specială
Pensie specială nu primesc doar foștii magistrați - procurori și judecători pensionați -, ci și personalul auxiliar din instanțe și parchete (în număr de 2.314 persoane în luna iulie, cu o pensie medie de 6.711 lei), foștii piloți din Aviația Civilă (în număr de 1.352 persoane, cu o pensie medie de 13.070 lei), foști funcționari parlamentari (în număr de 877, cu o pensie medie de 6.113 lei), foști angajați ai Curții de Conturi (în număr de 676, cu o pensie medie de 10.107 lei), dar și foști consuli și foști diplomați (în număr de 795, cu o pensie medie de 6.892 lei în luna iulie).
Toate aceste șase categorii de privilegiați sunt menționate în mod expres în statisticile Casei Naționale de Pensii Publice, cu precizări speciale ale numărului de beneficiari, atât a celor care au contribuit la sistemul public de pensii, cât și numărul celor care nu au contribuit, CNPP stipulând și care este contribuția statului în medie la aceste pensii speciale.
Se încarcă comentariile...
