Programul Guvernului și ținta de 10 milioane de turiști străini. Adrian Voican: „Aveam așteptări mai mari”

Modernizarea stațiunilor balneare, promovarea internațională cu bugete multianuale, digitalizarea și finalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) se numără printre măsurile prevăzute în programul de guvernare pentru turism.

Turismul este gestionat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Foto: Ovidiu Oprea

Pentru Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), direcțiile sunt binevenite, dar insuficiente în lipsa unor obiective măsurabile, a unor surse clare de finanțare și a unor politici care să stimuleze atât turismul intern, cât și sosirile de turiști străini. Reprezentantul industriei susține că România ar trebui să urmărească o contribuție a turismului de 10% din PIB și să ajungă la 10 milioane de turiști străini.

Două paragrafe în programul de guvernare, pentru un domeniu cu un potențial de 10% din PIB

În programul de guvernare, obiectivele pentru domeniul turismului ocupă doar două paragrafe, pe care le redăm integral:

„ M17. Turism balnear, promovare multianuală și digitalizarea turismului

Modernizăm infrastructura stațiunilor balneare din fonduri europene 2021–2027, cu prioritate pentru stațiunile cu potențial ridicat și bază de tratament degradată, și dezvoltăm un produs integrat de turism balnear și de sănătate, promovat pe piețele din Europa Centrală și de Vest. Trecem de la bugete anuale fragmentate la un program multianual de promovare (20272030), stabilit împreună cu mediul asociativ și aliniat Strategiei naționale pentru dezvoltarea turismului 2025–2035, cu un buget care crește gradual spre 40–50 mil. euro pe an, în limita spațiului fiscal. Finalizăm Organizațiile de Management al Destinației, sprijinim certificarea ecoturistică și agroturistică, digitalizăm clasificarea turistică, cu soluționarea cererilor în maximum 30 de zile, introducem evidența digitală a circulației turistice, interconectată cu Poliția de Frontieră și INS, și transpunem Regulamentul (UE) 2024/1028 privind închirierile pe termen scurt.

M18. Promovarea internațională multianuală, ecoturism și evidența digitală a circulației turistice

Trecem de la bugete anuale fragmentate la un program multianual de promovare (2027-2030), stabilit împreună cu mediul asociativ și aliniat Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035. Bugetul crește gradual spre nivelul recomandat de industrie (40–50 mil. euro pe an), în limita spațiului fiscal.

Finalizăm Organizațiile de Management al Destinației la toate nivelurile și sprijinim certificarea ecoturistică și agroturistică. Introducem evidența digitală integrată a circulației turistice, interconectată cu Poliția de Frontieră și INS. Responsabili: MEDAT, MAI”.

Adrian Voican, vicepreședintele ANAT, apreciază includerea acestor direcții în program, însă consideră că documentul nu oferă încă o imagine de ansamblu asupra modului în care România își poate transforma resursele turistice într-o industrie capabilă să genereze venituri mai mari și să atragă un număr semnificativ mai mare de vizitatori străini.

„Aveam așteptări mai mari, care să privească tot turismul din România și să arate viziune. Da, apreciem bugetul multianul, dar nu vedem sursa de finanțare”, a declarat reprezentantul ANAT, pentru „Adevărul”.

Turismul balnear, o investiție care și-a demonstrat potențialul

Modernizarea stațiunilor balneare este una dintre direcțiile pe care industria le susține. Programul de guvernare propune folosirea fondurilor europene din perioada 2021–2027 pentru infrastructura stațiunilor cu potențial ridicat și baze de tratament degradate, precum și dezvoltarea unui produs de turism balnear și de sănătate destinat inclusiv piețelor din Europa Centrală și de Vest.

Evoluția unor stațiuni arată că investițiile în hoteluri moderne și în servicii diversificate pot schimba radical profilul unei destinații, arată Voican. Reprezentantul ANAT amintește că, în urmă cu aproximativ două decenii, existau rezerve cu privire la capacitatea turiștilor români de a susține hoteluri de patru sau cinci stele în stațiuni balneare. Investițiile au permis în schimb depășirea modelului bazat exclusiv pe cazare și tratament tradițional. Hotelurile moderne, dependente multă vreme de sejururile plătite pensionarilor de către Casa Națională de pensii Publice, au putut atrage clienți interesați de relaxare, spa și wellness, dar și de conferințe, evenimente de afaceri sau sejururi de tranzit.

„S-au mutat repede din zona de tratament în zona de prevenție, wellbeing, spa, relaxare, centre moderne, concepte de spa. Deodată am trecut la răsfăț. De la tratament medical pentru oameni bolnavi, am trecut la relaxare”, explică Adrian Voican.

Stațiunea Băile Felix este un astfel de exemplu unde investițiile hoteliere au contribuit la dezvoltarea unui produs turistic cu o poziționare diferită de cea tradițională. Potrivit lui Adrian Voican, asocierea cu un brand hotelier internațional poate spori vizibilitatea destinației, iar infrastructura de transport și dezvoltarea orașului Oradea completează oferta.

„Turismul balnear e un pariu câștigător în ultimii ani și merită, din toate punctele de vedere, o susținere guvernamentală”, afirmă reprezentantul ANAT.

Susținerea nu ar trebui însă să se limiteze la anunțarea unor investiții. Voican atrage atenția că programele trebuie concepute în funcție de structura reală a industriei. El amintește că un program anterior de sprijinire a sectorului balnear nu a ajuns „acolo unde era nevoie de tratament”.

„Multe dintre programe au fost făcute din birou, fără legătură cu mediul de afaceri care chiar știe despre ce e vorba la firul ierbii. Pentru că ultimul program de susținere al zonei balneare a fost făcut pe IMM-uri. Ori, ce să vezi, în turismul balnear sunt întreprinderi foarte mari. Adică nu-i ajuți pe cei care sunt cu adevărat motoarele pe care se susține turismul balnear. Nu e rău, dar nu a fost tratamentul exact acolo unde e nevoia cea mai mare. Un ușor dezacord între prioritate și măsură”, a punctat Voican.

În plus, modernizarea produsului trebuie să țină cont de schimbarea cererii. Hotelurile, restaurantele și bazele de tratament trebuie adaptate nu doar nevoilor actuale, ci și profilului turistului care va călători peste zece sau douăzeci de ani, a adăugat Voican.

Bugete de promovare de 40–50 de milioane de euro, dar de unde vin banii?

Una dintre cele mai importante prevederi ale programului este trecerea la un sistem multianual de promovare turistică, pentru perioada 2027–2030, cu un buget care să crească gradual spre 40–50 de milioane de euro anual.

Pentru industria turistică, predictibilitatea finanțării este esențială. Campaniile internaționale nu pot produce rezultate durabile dacă sunt întrerupte de la un an la altul, iar operatorii au nevoie de o strategie coerentă pentru piețele pe care România vrea să le atragă.

Adrian Voican apreciază intenția unui buget multianual, dar pune sub semnul întrebării mecanismul prin care acesta ar urma să fie finanțat.

„Apreciem bugetul multianual, dar nu vedem sursa de finanțare”, atrage acesta atenția.

Reprezentantul ANAT spune că industria a propus un buget de 30 de milioane de euro, iar finanțarea ar putea fi construită inclusiv printr-un mecanism care să implice contribuții asociate activității turistice, nu exclusiv alocări de la bugetul de stat.

„Un euro pe noaptea de cazare, la 30 de milioane de nopți de cazare, dacă am strânge un euro într-o formă sau alta, de la turist, nu de la business-uri și nu din banii bugetului, ar fi 30 de milioane”, explică Voican. Banii ar putea ajunge pentru promovare în șase țări, adică un buget de aproximativ 5 milioane euro pentru a promova România într-o țară cu potențial de a trimite turiști la noi.

O astfel de taxă turistică ar putea contribui la finanțarea promovării, iar banii ar trebui distribuiți în funcție de nivelul la care pot produce rezultate. Destinațiile care au structuri funcționale de management și promovare (OMD) ar putea utiliza resursele la nivel local, în timp ce o parte din fonduri ar putea susține promovarea națională și regională.

O localitate mică nu poate concura individual, pe piețele internaționale, cu destinații care dispun de bugete de promovare de ordinul milioanelor de euro, atrage atenția Voican. Ar fi necesară, din acest motiv, coordonarea dintre destinații și o strategie națională care să le reunească într-o ofertă coerentă.

O eventuală taxă turistică, pe de altă parte, ar necesita reguli clare privind colectarea, distribuirea și utilizarea banilor, astfel încât contribuția să se transforme efectiv în promovare și rezultate măsurabile.

România trebuie să atragă turiști străini, nu doar să-și promoveze oferta

Una dintre problemele turismului românesc este promovarea insuficient conectată la distribuția comercială a produselor turistice. O destinație poate avea obiective atractive și hoteluri moderne, dar acestea nu generează automat rezervări dacă nu sunt vizibile pe piețele externe și nu pot fi cumpărate ușor, a explicat Voican.

„E foarte greu să aduci turiști străini dacă nu ai promovare și dacă brandul de țară nu e clarificat, repoziționat și bine targetat. E ușor confuz sau nici nu e vizibil pe piețele internaționale la nivelul de acum”, spune Adrian Voican.

El critică fragmentarea comunicării: hotelurile, autoritățile locale, agențiile și operatorii de turism participă la târguri și acțiuni de promovare fără ca mesajele lor să fie întotdeauna coordonate în jurul unei strategii comune.

„Noi promovăm puțin, destul de neclar, fără o coloană vertebrală a comunicării. E de toate pentru toți, modelul magazin sătesc: și munte, și mare, și balneo și oraș. Nu e bine așa? Nu, în marketing nu e bine așa”, afirmă reprezentantul ANAT.

În opinia sa, România are nevoie de o identitate turistică mai clară, de piețe prioritare și de un mecanism prin care promovarea să conducă la vânzarea efectivă a produselor turistice.

„Nu e suficient să ai un produs turistic. Trebuie să ai și distribuția, tehnologia distribuției și să fii pe toate platformele cu produsul. Altfel, intri într-un cerc vicios: nu e căutat pentru că nu e vizibil și nu e vizibil pentru că nu e căutat”, explică Voican.

Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism Foto: ANAT

Polonia este unul dintre exemplele pe care le invocă pentru potențialul unor piețe externe. Potrivit lui Voican, creșterea sosirilor de turiști polonezi în România arată că există segmente de piață care pot fi dezvoltate prin promovare susținută și adaptată publicului vizat.

Programul de guvernare vorbește despre bugete multianuale și despre alinierea promovării la Strategia națională pentru dezvoltarea turismului 2025–2035. Rămâne însă de văzut cum vor fi alese piețele prioritare, ce produse vor fi promovate și ce indicatori vor fi utilizați pentru a măsura eficiența cheltuielilor.

Voucherele de vacanță și miza păstrării banilor în România

O altă temă importantă pentru ANAT este turismul intern. Voican consideră că politicile publice trebuie să urmărească simultan atragerea banilor din străinătate și menținerea în economia românească a unei părți mai mari din cheltuielile de vacanță ale românilor.

Voucherele de vacanță au avut un rol important în dezvoltarea pieței interne, în investițiile în unități de cazare și în stimularea cererii pentru servicii turistice din România, susține Voican, or restrângerea acestui mecanism poate avea efecte care depășesc industria turistică, afectând și angajații cu venituri mici.

„Guvernul României trebuie să susțină turismul intern, să stimuleze consumul banilor în țară, pentru că avem o balanță dezechilibrată. Mai mulți oameni pleacă în călătorii și trebuie să facem prima de incoming”, afirmă el, referindu-se la necesitatea atragerii turiștilor străini.

Voican consideră că voucherele și alte instrumente de stimulare a consumului turistic intern ar trebui analizate și din perspectiva efectelor economice pe care le produc, nu doar a costurilor bugetare.

„Dacă ții cu țara, nu trebuie să tai această măsură care face bine pe multe planuri, inclusiv social, pentru angajații cu salarii mici”, a mai spus vicepreședintele ANAT.

Cele două obiective distincte ale politicii turistice - creșterea numărului de turiști străini, care aduc venituri din exterior, și menținerea unei cereri interne care să susțină afacerile și locurile de muncă din România - ar trebui să se regăsească explicit în programul de guvernare, alături de modernizarea infrastructurii și promovare, crede Voican.

„Cum faci concret? Care sunt măsurile, care-i bugetul, care sunt termenele?”

Programul de guvernare mai prevede finalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) la toate nivelurile, sprijinirea certificării ecoturistice și agroturistice, digitalizarea clasificării turistice și introducerea unei evidențe integrate a circulației turistice, interconectată cu Poliția de Frontieră și Institutul Național de Statistică.

Aceste măsuri pot contribui la o administrare mai eficientă a sectorului, dar, în opinia lui Voican, formulările generale nu sunt suficiente pentru a garanta rezultate.

„Asta e doar o declarație. Cum faci concret? Care sunt măsurile, care-i bugetul, care sunt termenele, care sunt responsabilii, care sunt mecanismele?”, întreabă vicepreședintele ANAT. Din 2018 și până astăzi, în România au fost înființate sub 40 de OMD-uri locale, ceea ce înseamnă că acestea reprezintă cel mult 100 de localități, or în România, punctează Adrian Voican, din cele peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale, 1.000 au unități de cazare.

Organizațiile de management al destinațiilor trebuie să dispună de resurse și de o structură funcțională, nu să existe doar formal, atrage atenție Voican. În lipsa finanțării și a unei coordonări între nivelul local, județean și național, destinațiile mici riscă să rămână fără mijloacele necesare pentru a ajunge la publicul internațional.

Reprezentantul industriei ospitalității ridică și problema calității datelor despre turism. El consideră că statisticile oficiale ar putea să nu surprindă integral amploarea fenomenului, în condițiile dezvoltării închirierilor pe termen scurt și a rezervărilor prin platforme digitale. Extinderea ofertei de apartamente și locuințe închiriate turiștilor impune actualizarea metodelor de colectare a datelor, pentru ca autoritățile să poată înțelege mai bine dimensiunea pieței și să construiască politici publice pe baza unei imagini cât mai complete.

Programul prevede tocmai dezvoltarea unei evidențe digitale integrate a circulației turistice și transpunerea Regulamentului european 2024/1028 privind închirierile pe termen scurt. Eficiența acestor măsuri va depinde însă de implementare, de interconectarea sistemelor și de capacitatea autorităților de a utiliza informațiile colectate.

10 milioane de turiști străini și o contribuție de 10% din PIB

Dincolo de măsurile punctuale, Adrian Voican consideră că România are nevoie de ținte pe termen lung, care să ofere industriei și autorităților o direcție comună.

„Nu văd 10 milioane de turiști străini și 10% din PIB. (...)Nu văd, n-au un obiectiv pe termen lung, nu-l înțeleg și nu înțeleg banii care ar putea să vină din turism. 10% din PIB e o medie, pentru că sunt și țări care au 18%, 20%, 25% din PIB din turism. Asta este ținta, pentru asta ar trebui să aibă campanii multianuale”, afirmă reprezentantul ANAT.

Voican spune că România trebuie să pornească de la resursele pe care le are deja: stațiuni balneare, munte, litoral, patrimoniu cultural, orașe care pot atrage vizitatori pentru city break-uri și zone rurale cu potențial ecoturistic și agroturistic. În același timp, el atrage atenția că progresul nu trebuie ignorat. Reprezentantul ANAT estimează că, dacă ritmul de creștere a turismului de incoming se menține, România ar putea depăși nivelurile înregistrate înainte de pandemie.

Cifrele privind sosirile trebuie interpretate cu atenție, inclusiv în contextul modificărilor pieței de cazare și al dificultăților de măsurare a turismului în apartamente și locuințe închiriate pe termen scurt. Tocmai de aceea, îmbunătățirea evidenței statistice este importantă atât pentru evaluarea progresului, cât și pentru stabilirea unor obiective realiste.

Un minister dedicat și o strategie care să lege toate componentele industriei

Cât despre locul pe care turismul îl ocupă în arhitectura administrației centrale, totdeauna la „și altele” într-un minister, Voican consideră că acesta ar trebui reconsiderat. Vicepreședintele ANAT pledează pentru o structură instituțională dedicată, aflată în subordinea prim-ministrului, cu responsabilitate clară și capacitate de coordonare.

„Am vrea o entitate dedicată pentru turism, subordonată prim-ministrului, că se cheamă Minister al Turismului sau se cheamă altfel, dar să fie subordonată prim-ministrului și să fie ordonator principal de credite, nu terțiar. (...) Ministerul Turismului poate să fie mic, dar cu un conducător carismatic, vioi, cu o comunicare foarte bună, care unește, comunică foarte bine, e ca un steag al unei unități. E ambasador, deschide porțile pentru business, pentru investiții”, afirmă vicepreședintele ANAT.

În viziunea sa, o asemenea structură ar putea reuni instituțiile, autoritățile locale și mediul privat în jurul unor obiective comune și ar putea contribui la promovarea României ca destinație turistică.