Analiză Planul fiscal al guvernului, criticat dur de un cunoscut analist economic. „Niște date trecute acolo fără o frântură de logică economică”
0Reforma fiscală care ar urma să fie implementată în următorii ani în România nu l-a convins pe analistul Adrian Negrescu, care critică formulările guvernului. Expertul avertizează că există riscul ca foarte multe firme mici și medii să dea faliment, iar taxele să sufoce economia.
Guvernul va implementa, începând cu 2025, o reformă fiscală care vizează actualizarea și revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe. Noul plan fiscal va viza și alte domenii: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale, informează Profit.ro.
Planul fiscal al Guvernului pe șapte ani este un raport de peste 120 de pagini, pe baza recomandărilor Băncii Mondiale, și urmează a fi transmis Comisiei Europene. România speră astfel să primească undă verde din partea Bruxelles-ului, iar astfel să reducă și deficitul bugetar de la un neverosimil 8% la mai puțin de 3%, pe parcursul a șapte ani.
Analistul Adrian Negrescu nu este deloc convins de acest plan fiscal. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Negrescu avertizează că această reformă fiscală nu va aduce prea multe beneficii, chiar dacă, pentru moment, ar putea să prevină degradarea României de către agențiile de rating.
„Este o prelegere de bune intenții menită să reducă, din punctul meu de vedere, pericolul degradării rating-ului României la categoria junk, adică nerecomandat investiților. E un pas înainte, o gură de oxigen pentru autorități primită din partea Comisiei Europene și care ar putea salva, din punctul meu de vedere, finanțele României, măcar la nivelul rating-ului”, spune Negrescu.
Așteptări nerealiste
În opinia sa, planul fiscal a fost întocmit pornindu-se de la așteptări nerealiste. Și din aaceastă cauză, Adrian Negrescu este mai degrabă pesimist în privința evoluției economice.
Pentru că, dincolo de acest lucru, realitatea arată că acest plan e doar o culegere de bune intenții. Nu are legătură neapărat cu realitatea economică. Pleacă de la premisa că în următorii șapte ani economia o să crească ca în basme și că încăsările, de exemplu, din impozitul revenit pe venit se vor dubla în anul viitor. Nu mai vorbesc și de încăsările din TVA. Sunt niște date trecute acolo fără, din punctul meu de vedere, nici o frântură de logică economică, în condițiile în care economia pune frână și stagnează în momentul de față. Iar perspectivele lui 2025, din punct de vedere economic, sunt destul de sumbre”, mai spune Negrescu.
Vestea proastă este, adaugă el, că România va continua să se bazeze pe împrumuturi, ceea ce va dezechilibra și mai mult economia. Și deși se vorbește despre o reformare, în realitate nu se poate vorbi despre o reformă.
„E un plan aspirațional, ca să zic așa, de măsuri menite să echilibreze bugetul statului, să reducă deficitul bugetar, dar din care reiese un singur lucru, evident. Faptul că statul va încerca să ia aceste măsuri, mai ales prin intermediul împrumutului public. Dovadă că vor duce datoria publică spre 60% din PIB. Adică vom împrumuta în fiecare an între 50 și 60 de miliarde de euro pentru a finanța, practic, funcționarea unui stat care nu se reformează. Acest proiect al domnului Boloș nu conține reforme reale, concrete, care să ducă, într-adevăr, la digitalizarea statului, la transformarea lui în concordanță cu realitățile economice”, mai arată Negrescu.
În pofida faptului că politicienii vorbesc despre un plan serios, Adrian Negrescu spune că nu există date concrete care să arate ce se va întâmpla cu exactitate măcar în următorii doi ani. „În momentul de față putem spune că sunt foarte multe vorbe fără substanță pe ideea că ar fi bine să fie bine ca să nu fie rău din punct de vedere fiscal. Nu avem nimic concret legat de cum va arăta fiscalitatea în 2025-2026. Putem doar să luăm în calcul semnalele trase de marile băncii din România care văd creșterea TVA-ului, care văd creșterea impozitului pe venit, pentru că, altfel, cifrele trecute în acest plan fiscal, de exemplu dublarea a impozitului pe venit anul viitor, nu au nicio concordanță în realitatea economică”, e convins Negrescu.
Reforme adevărate, doar după alegeri
Reformele reale, în măsura în care vor veni, vor fi adoptate doar după alegeri. România a intrat deja în stagflație, avertizează expertul.
„Noul guvern ce va fi instalat după alegeri la București va trebui să ia măsuri cu adevărat de reformă, dacă într-adevăr își dorește să reducă deficitul bugetar semnificativ, în concordanță cu evoluția economică. Nu poți să ai un deficit bugetar uriaș, chiar justificat de investiții, dacă ție economia nu-ți funcționează, stagnează în momentul de față, iar realitatea economică arată că ne aflăm într-o stagflație, într-o situație economică extrem de dificilă, cu economie care stagnează și cu creșteri de prețuri care continuă și probabil vor continua și anul viitor”, completează analistul economic.
În opinia sa, unele dintre măsurile care ar urma să fie adoptate nu ar face decât să crească și mai mult inflația. Or, România este de ani de zile campioană europeană a inflației și țara în care prețurile cresc cel mai abrupt.
„La cum arată perspectivele trecute în această foaie de parcurs a Ministerului Finanțelor, pare că statul își dorește inflație în anii următori, își dorește să crească taxele și să mențină actualul status quo din punct de vedere administrativ. N-am văzut reformele menite să reducă cheltuielile publice, nu vedem reformele necesare menite să atragă investitori, nu se vorbește nimic, de exemplu, despre aderare la euro, ca un plan esențial pentru dezvoltarea economică a României. Niciun cuvânt despre acest plan de țară care ar trebui să fie extrem de important din perspectiva imaginii României și reglării, practic, zonei de împrumuturi, mai ales inclusiv pentru populație.”
Temele importante, ocolite
O altă problemă este că autoritățile nu vorbesc de temele importante și nu identifică niciun fel de soluții, susține Adrian Negrescu.
„Nu vorbim de temele importante, nu vorbim de restructurări în sectorul public, nu vorbim de necesitatea reducerii a aparatului companiilor de stat, nu vorbim de privatizări, nu vorbim de absolut nimic din ceea ce contează cu adevărat și care ar putea deveni realitate și să aibă, într-adevăr, un efect în reducerea deficitului bugetar. E o poveste de campanie electorală și nimic altceva pe care trebuie să o luăm ca atare.”
În sfârșit, Adrian Negrescu observă că reforma fiscală nu ține cont nici măcar de datele Comisiei Naționale de Prognoze. „Am senzația că cei de la Ministerul Finanțelor au judecat tot acest plan din punct de vedere scriptic. Cât trebuie să avem peste șapte ani, deficitul? 2,9%. Bun, hai să reducem, să trecem invers datele, în așa fel încât în fiecare an să reducem cu puțin deficitul și după aceea au adăugat niște cifre în așa fel încât să justifice, practic, acest plan. Nu este o construcție economică reală bazată pe cifre, bazată pe date de la Comisia Națională de Prognoze, bazată pe realitățile economice. Doar o poveste de campanie și nimic altceva”, punctează expertul.
Va crește șomajul
El a comentat și faptul că întreg planul fiscal ar fi fost întocmit pe baza recomandărilor Băncii Mondiale. În opinia expertului, Banca Mondială nu înțelege foarte bine realitățile din economia României, iar aici dă un exemplu care a fost dat și de alți economiști cunoscuți și care arată că Banca Mondială insistă pentru o măsură care va provoca falimentul a numeroase firme mici și medii.
„Banca Mondială nu e Dumnezeu financiar în lumea asta, nu este deținătorul adevărului absolut în materie de soluții financiare și pare că Banca Mondială nu înțelege de fapt care este realitatea în România. Dovadă că insistă pentru eliminarea micro-întreprindurilor, o formă de afacere care în România este extrem de importantă pentru că asigură talpa țării din punct de vedere investițional. Sunt peste 500.000 de companii cu aproape un milion de angajați pe care, practic, încercăm să-i taxăm din ce în ce mai mult. Deci în loc să taxăm marile averi, în loc să reducem cheltuielule, noi îi taxăm pe aia micii, pe cei care au avut curajul să plece din statutul de angajat, să-și deschidă o mică afacere și tot lor, practic, le punem în spate cheltuiele deșănțate ale statului din ultimii ani”, încheie Adrian Negrescu.
Se încarcă comentariile...
