Cum ne dă statul român foc la valiză. Un cunoscut economist explică de ce avem o viața mai scumpă de la 1 iulie

Puterea de cumpărare și nivelul de trai al românilor mai înregistreză o scădere, de la 1 iulie, de când crește prețul carburanților. Analistul economic Adrian Negrescu explică efectul pervers al acestor noi scumpiri, care vor împovăra și mai mult populația și vor stimula inflația.

Creșterea prețurilor ne sărăcește de la o lună la alta. FOTO Shutterstock jpg

România este țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, dar acest lucru nu-i oprește pe guvernanți să ia măsuri care vor duce la scumpiri și mai mari. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, efectul pervers al creșterii accizelor la carburanți, începând cu ziua de luni, 1 iulie.

În aparență, lucrurile nu arată neapărat rău, cel puțin pe hârtie, așa cum sunt ele prezentate. Reprezentanții autorităților spun că o scumpire a carburanților cu 40 de bani pe litru nu va antrena alte majorări de prețuri și că efectul va fi unul limitat. Analiștii economici sunt însă de altă părere, mai ales că de câte ori au existat scumpiri ale benzinei și motorinei, acestea s-au regăsit imediat și în prețurile produselor la rafturi.

Adrian Negrescu este printre economiștii care avertizează că efectul scumpirilor carburanților va fi unul în lanț și că va provoca o nouă creștere a inflației.

„Vor crește prețurile, se va scumpi totul. Aș spune că cele mai mari scumpiri vom avea în domeniul serviciilor, dar românii le vor vedea și în supermarketuri, le vor vedea în prețurile produselor la raft. Asta înseamnă mâncare mai scumpă, în condițiile în care alimentele sunt oricum scumpe raportat la puterea de cumpărare a românilor”, spune Negrescu.

Creșterea salariului minim pe hârtie, efecte asupra firmelor

Inflația va primi un imbold și de la majorarea salariului minim pe economie. Coroborată cu scumpirea carburanților, creșterea salariului minim are un efect nociv, în condițiile în care salariatul român va fi în continuare taxat la sânge, în loc să fie redus impozitul pe salariu și celalalte taxe care diminuează serios veniturile cetățenilor. Asta în condițiile în care românii sunt oricum cei mai taxați europeni. Astfel, chiar dacă autoritățile se laudă cu un PIB care crește de la an la an, alimentat de taxele și impozitele plătite de mediul privat și de populație, deficitul bugetar crește de la an la an, iar nivelul de trai scade direct proporțional cu inflația.

„Vorbim despre cifre de afaceri, vorbim despre PIB, când de fapt ar trebui să vorbim despre vânzări, despre volumul materiei produselor vândute în țara noastră care scade semnificativ în țara noastră. Și mai mult decât atât, vă dau aici un alt indicator extrem de relevant. Am ajuns să avem cel mai scăzut consum de curent electric din ultimii 30 de ani, pentru că oamenii nu-și mai permit”, mai spune Negrescu.

Iar creșterea salariului minim nu rezolvă absolut nimic în această ecuație, aparent una fără soluții.

„Creșterea salariului minim va fi pentru multe dintre firmele mici din România o adevărată problemă. Cum taxele rămân la fel de mari, firmele private vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti salariații. Asta înseamnă că vor transfera acest efort  fie în prețul produselor, fie vor face concedieri, pentru că nu-și vor permite să mai plătească la fel de mulți salariați. Și mai e varianta când firmele vor recurge și la creșteri de prețuri, dar și la concedieri”, adaugă analistul.

Evident, efectul va fi unul negativ pentru economia României. Noii șomeri vor fi de plătiți de stat, așa că cel puțin o parte din banii câștigați din scumpirea carburanților vor ajunge indirect să fie dirijați pentru a plăti costurile sociale.

Soluția pentru ca salariile să crească natural ar fi reducerea taxelor, însă statul nu numai că nu le reduce, dar ia în calcule noi formule de taxare, începând cu 2025. „Soluția e simplă: statul să reducă taxele, iar îm felul acesta oamenii vor primi salarii mai mari, fără ca firmele să facă încă un efort financiar. Pentru că circa 60% din veniturile noastre le dăm statului”, amintește expertul.

Încă o lovitură în moalele capului pentru mediul privat

Nu în ultimul rând inflația, care se traduce în costuri tot mai mari și pentru companiile mici și mijlocii, alături de taxele tot mai mari vor condamna practic firmele slab capitalizate și fără acces la finanțare. Iar cifrele din prima jumătate a anului confirmă acest lucru și mai aduc un record nedorit pentru economia României.

„Avem peste 90% dintre companii din sectorul microintreprinderilor care sunt slab capitalizate, abia se descurcă de la o factură la alta în condițiile unei accenturări a blocajului financiar. Iar pe de altă parte avem o restrângere abruptă a accesului la finațare pentru companii. Dacă aceste companii nu au de unde să se împrumute ieftin pentru a crea investiții, locuri de muncă și pentru a dezvolta afaceri, gândiți-vă că nici salariile nu au de unde să crească în condițiile în care vânzările scad vertiginos pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, adaugă el.

Iar faptul că mediul privat e tot mai taxat lasă urme adânci.

„E o decizie care deja face victime, se vede inclusiv în datele de Registrul Comerțului. Se închid tot mai multe companii. Motivele sunt simple. Dacă până acum plăteai să spunem 20.000 de lei pe profit la 1%, deodată trebuie să plătești 60.000, fără ca tu să îți fi crescut vânzările, fără să fi înregistrat niște rezultate financiare care să justifice asta. Statul a crescut practic din pix aceste taxe, iar din aceată perspectivă bineînțeles că companiile au dus mai departe aceste creșteri de taxe ori în prețurile produselor și a serviciilor, ori prin restrângerea activităților sau chiar închiderea unor firme care nu mai sunt fezabile”, dezvoltă Adrian Negrescu.

Astfel, potrivit datelor oficiale, numai în primele 4 luni din acest an au fost radiate 32.626 de firme, iar 16.153 au fost dizolvate. În același interval de timp, 7.594 și-au suspendat activitatea, iar 2.526 au intrat în insolvență, un adevărat record. Recordul anterior a fost înregistrat în urmă cu aproape un deceniu, mai exact în 2016. Atunci, 13.181 de firme au fost dizolvate. Nu în ultimul rând, în același interval din 2024, numărul firmelor care au avut probleme mari este cu peste 15.000 mai mare decât în anul anterior.