Peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Ce promite programul de guvernare propus de Luca Niculescu

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, continuarea șantierelor finanțate prin PNRR, modernizarea căilor ferate și reorganizarea companiilor de stat din transporturi.

Programul de guvernare prevede 2000 km de autostradă și drumuri expres Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Documentul include și investiții în Portul Constanța, un nou terminal la Aeroportul Otopeni și atragerea unui investitor strategic la TAROM.

Peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028

Unul dintre obiectivele centrale ale programului de guvernare este extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres la peste 2.000 de kilometri până în 2028.

Pentru finalul anului 2026, documentul stabilește ca obiectiv darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres, pe tronsoane din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați (DEx6).

Până în 2028, extinderea rețelei ar urma să fie susținută de avansul lucrărilor pe autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8. Programul prevede, de asemenea, închiderea coridoarelor principale din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) până în 2030.

Guvernul propune începerea unor noi drumuri expres, între Arad și Oradea, Bacău și Piatra Neamț, Focșani și Brăila, precum și între Constanța și Tulcea. În paralel, ar urma să continue lucrările la centurile orașelor aglomerate.

Pentru pregătirea investițiilor viitoare, programul prevede actualizarea Master Planului General de Transport pentru orizontul anului 2040 și contractarea documentațiilor necesare pentru aproximativ 2.000 de kilometri de infrastructură, cu scopul accesării fondurilor europene din perioada 2028–2034.

Șantierele continuă după expirarea termenelor din PNRR

Programul prevede continuarea proiectelor de infrastructură care au depășit termenul de eligibilitate stabilit pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, la 31 august 2026.

Acestea ar urma să beneficieze de finanțare prin Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național.

Printre proiectele prioritare sunt menționate autostrada A7 Bacău–Pașcani, pe o lungime de 77 de kilometri, și tronsonul A1 Margina–Holdea, ambele având ca termen de finalizare anul 2027. Pentru infrastructura feroviară, documentul stabilește ca obiectiv finalizarea tronsoanelor Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad până în 2028.

Programul prevede și măsuri pentru reducerea întârzierilor la plata constructorilor. Situațiile de lucrări certificate ar urma să fie achitate în termenul contractual de 30 de zile, iar stadiul plăților să fie publicat lunar.

Totodată, bugetul pentru 2027 ar urma să includă credite de angajament multianuale pentru proiectele majore. Documentul stabilește că achizițiile nu ar trebui să înceapă fără asigurarea finanțării pentru întreaga durată a contractului.

Modernizarea căilor ferate și trenuri mai rapide

În domeniul feroviar, programul propune extinderea infrastructurii reabilitate de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri pe care trenurile să poată circula cu viteze de minimum 100 km/h.

Obiectivul include finalizarea celor 305 kilometri de lucrări rapide, cunoscute sub denumirea de „Quick Wins”, destinate eliminării unor restricții de viteză și îmbunătățirii condițiilor de circulație.

Documentul prevede implementarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și electrificarea magistralelor din rețeaua TEN-T.

Un alt obiectiv este finalizarea studiului de oportunitate pentru o linie de mare viteză pe ruta București–Cluj-Napoca–Budapesta. După realizarea studiului, Guvernul ar urma să ia o decizie politică privind continuarea proiectului.

Programul mai prevede derularea contractelor pentru trenuri electrice și locomotive, precum și dezvoltarea producției interne de materiale de construcții, componente și material rulant.

Transport public integrat și bilet comun în București și Ilfov

Pentru Capitală și zona metropolitană, programul propune înființarea unei autorități care să coordoneze contractarea serviciilor de metrou și transport public de suprafață.

Măsura ar urma să fie realizată împreună cu Municipiul București și județul Ilfov și ar include introducerea unui bilet comun pentru diferitele mijloace de transport.

Documentul prevede și continuarea lucrărilor la Magistrala 6 de metrou, care va lega rețeaua de transport subteran de Aeroportul Henri Coandă.

În ceea ce privește transportul feroviar de călători, programul propune legarea compensațiilor acordate operatorilor de numărul efectiv de pasageri și de calitatea serviciilor. Contractele de servicii publice feroviare ar urma să fie atribuite competitiv, pe loturi, începând din 2028, potrivit calendarului legal.

Facilitățile de călătorie pentru elevi, studenți și pensionari ar urma să fie menținute și integrate într-un sistem electronic unic.

Investiții de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța

Portul Constanța este inclus între prioritățile de infrastructură, cu investiții de peste 900 de milioane de euro prevăzute în program.

Fondurile ar urma să susțină dezvoltarea capacităților de operare, un hub de securitate maritimă și lucrări la Ecluza Năvodari.

Programul prevede concesionarea competitivă a terminalelor specializate către operatori mari, cu obligații clare privind traficul și investițiile private.

Pe Dunăre, lucrările de dragaj ar trebui să asigure pe tot parcursul anului adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și cerute de standardele TEN-T.

În aviație, documentul propune realizarea Terminalului 2 de la Aeroportul Otopeni printr-un parteneriat public-privat sau o concesiune competitivă. Proiectul ar urma să includă acces direct din autostrada A0 și o legătură feroviară.

Totodată, ar urma să fie analizată posibilitatea preluării unor curse de către Aeroportul Băneasa, în funcție de rezultatele unui studiu de trafic.

TAROM: restructurare și atragerea unui investitor strategic

Programul de guvernare propune continuarea restructurării TAROM și atragerea unui investitor strategic în 2027.

Potrivit documentului, planul de afaceri revizuit al companiei trebuie să demonstreze până la 31 decembrie 2026 viabilitatea economică, în vederea protejării ajutorului de stat aprobat, în valoare de 95,3 milioane de euro.

După instalarea unui management profesionist, ar urma să fie organizată o procedură transparentă și competitivă pentru atragerea unui investitor, care ar putea prelua un pachet minoritar de 20–49% sau unul majoritar.

Programul prevede menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne considerate esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.

În paralel, Guvernul propune elaborarea unui cadru pentru reunirea sub o guvernanță comună a TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, într-un Grup Aeronautic Național care să desfășoare activități civile și militare de mentenanță și producție.

Reorganizarea companiilor de stat din transporturi

Un alt capitol important vizează conducerea și structura companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor.

Programul stabilește un termen de cel mult șase luni pentru finalizarea selecțiilor competitive ale conducerilor și consiliilor de administrație, în conformitate cu OUG nr. 109/2011.

Printre companiile vizate se numără CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM și ROMATSA, precum și administrațiile portuare.

Contractele de mandat ar urma să includă indicatori de performanță evaluați și publicați anual. În cel mult 12 luni, fiecare companie ar trebui încadrată într-un regim strategic care să stabilească dacă activitatea sa urmărește dezvoltarea, listarea unui pachet minoritar, atragerea unui investitor sau administrarea unui monopol natural.

Documentul mai propune delimitarea prin lege a atribuțiilor CNAIR și CNIR și comasarea celor cinci administrații portuare și de căi navigabile în două structuri: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.

În termen de cel mult 24 de luni, ar urma să fie inventariat și intabulat patrimoniul ministerului și al companiilor sale, iar bunurile care nu mai sunt necesare activității de transport să fie valorificate transparent sau transferate autorităților locale.

Parteneriate public-private pentru proiecte majore

Programul propune înființarea unei structuri specializate în parteneriate public-private și concesiuni, care să beneficieze de asistență tehnică din partea unor instituții financiare internaționale, precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și International Finance Corporation.

Obiectivul este semnarea a cel puțin trei contracte majore până în 2028. Printre proiectele avute în vedere se numără Terminalul 2 de la Otopeni, terminale portuare, spații de servicii pe autostrăzi și noduri intermodale.

Documentul prevede elaborarea unor analize de rentabilitate și structurarea proiectelor astfel încât acestea să poată beneficia de un tratament statistic favorabil, fără impact asupra datoriei publice, în condițiile în care regulile aplicabile permit acest lucru.

Ce urmează pentru proiectele de infrastructură

Programul de guvernare propus de Luca Niculescu stabilește obiective pentru autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, porturi și transport public, alături de reforme administrative și reorganizarea companiilor de stat.

Printre termenele importante se numără darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres până la sfârșitul anului 2026, depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028 și finalizarea unor tronsoane feroviare importante în același interval.

Realizarea acestor obiective va depinde de asigurarea finanțării, derularea achizițiilor și contractelor, capacitatea administrativă de implementare și respectarea termenelor asumate. Prevederile programului reprezintă obiective propuse, iar îndeplinirea lor va putea fi evaluată pe măsură ce proiectele avansează și sunt publicate datele privind execuția lucrărilor și cheltuirea fondurilor.