Noi reguli pentru achizițiile publice. CE: Banii europeni ar trebui să creeze locuri de muncă, investiţii şi oportunităţi în Europa
Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere pentru un nou regulament privind achizițiile publice, prin care urmărește să simplifice și să modernizeze regulile aplicabile în Uniunea Europeană. Noul cadru ar trebui să reducă sarcina administrativă, să ofere mai multă flexibilitate autorităților contractante și să încurajeze utilizarea criteriilor de calitate în atribuirea contractelor.

Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din produsul intern brut al Uniunii Europene și acoperă domenii precum transporturile, infrastructura, sistemele energetice, școlile și serviciile medicale.
Potrivit Comisiei Europene, noua propunere ar putea genera economii administrative anuale de aproximativ 650 de milioane de euro. Din această sumă, 80 de milioane de euro ar reveni achizitorilor publici, prin reducerea sarcinii administrative, iar 570 de milioane de euro operatorilor economici.
„Banii publici europeni ar trebui, ori de câte ori este posibil, să creeze locuri de muncă, investiții și oportunități în Europa, mai degrabă decât să completeze registrele de comenzi ale concurenților noștri”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială.
Un singur regulament pentru achizițiile publice
Propunerea Comisiei urmărește să reunească într-un singur regulament, direct aplicabil în statele membre, normele prevăzute în prezent în trei directive privind achizițiile publice, precum și dispozițiile referitoare la achiziții publice existente în diferite acte legislative sectoriale.
Comisia susține că noul cadru ar trebui să reducă numărul procedurilor și să creeze reguli mai coerente și mai previzibile la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit propunerii, procedurile ar urma să fie reduse de la cinci la trei. Comisia consideră că astfel ar putea fi diminuate complexitatea, sarcina administrativă și diferențele rezultate din modul în care normele europene sunt transpuse și aplicate la nivel național.
Autoritățile vor putea negocia mai mult
Noul cadru ar urma să ofere autorităților contractante o flexibilitate mai mare în timpul procedurilor de achiziție.
Propunerea permite negocieri cu ofertanții și urmărește să încurajeze o consultare mai bună a pieței înainte și în timpul procedurilor de achiziții publice.
Comisia propune, de asemenea, introducerea unei proceduri dedicate inovării, destinată dezvoltării și achiziționării unor soluții inovatoare care nu sunt încă disponibile pe piață.
Achiziții publice digitale în toată Uniunea Europeană
Unul dintre elementele centrale ale propunerii este crearea unei piețe integrate a achizițiilor publice digitale.
Aceasta ar urma să fie formată din platforme electronice de achiziții publice interconectate și interoperabile în statele membre.
Potrivit Comisiei, sistemul ar putea simplifica activitatea autorităților prin verificarea automată a unor criterii, inclusiv a celor referitoare la excluderea operatorilor economici.
Suspiciuni de cartel în piața serviciilor de pază: Consiliul Concurenței descinde la patru mari companiiPentru companii, obiectivul este ca participarea la procedurile de achiziții publice din alte state membre să devină mai simplă. Operatorii economici ar putea depune oferte prin intermediul oricăreia dintre platformele conectate care respectă principiul „doar o singură dată”.
Astfel, companiile nu ar mai trebui să furnizeze în mod repetat aceleași informații și documente în cadrul unor proceduri diferite.
Comisia consideră că acest sistem ar putea facilita accesul companiilor la noi oportunități de afaceri și ar putea crește numărul ofertelor primite de autoritățile contractante.
Calitatea ar trebui să conteze mai mult decât prețul
Propunerea introduce ca metodă standard de atribuire criteriul celui mai bun raport preț-calitate.
Criteriile de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din evaluare, respectiv 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă.
Există însă un mecanism de tip „conformare sau explicare”. Autoritățile contractante ar putea utiliza o altă abordare dacă explică modul în care vor asigura calitatea prin alte mijloace, inclusiv prin stabilirea unor cerințe minime de calitate.
Potrivit Comisiei, criteriile luate în calcul în cadrul achizițiilor publice ar trebui să includă, pe lângă preț, elemente legate de mediu, aspecte sociale, inovare, securitate și reziliență.
Propunerea include și considerații referitoare la „preferința europeană”.
Autoritățile contractante ar urma să aibă libertatea de a stabili criteriile de calitate aplicabile fiecărei proceduri și ponderea acestora.
Un cadru pentru preferința europeană
Comisia propune și un cadru preferențial european aplicabil achizițiilor publice, în limitele obligațiilor internaționale asumate de Uniunea Europeană.
Noul cadru ar trebui să clarifice care sunt operatorii și produsele care intră sub incidența angajamentelor internaționale ale UE în domeniul achizițiilor publice și să faciliteze verificarea acestora.
Comisia ar putea restricționa accesul în anumite situații. Una dintre acestea ar fi cazul în care o analiză arată că o țară terță nu oferă operatorilor europeni un acces echitabil la propria piață, în conformitate cu angajamentele asumate.
Consiliul Concurenței și Parchetul European își unesc forțele pentru combaterea fraudelor cu fonduri UERestricțiile ar putea fi introduse și atunci când sunt necesare pentru reducerea unor dependențe în materie de securitate a aprovizionării sau pentru protejarea intereselor UE în domeniul securității economice.
Ce urmează
Propunerea Comisiei Europene nu reprezintă încă noile reguli aplicabile achizițiilor publice.
Regulamentul urmează să fie negociat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. După finalizarea procedurii legislative și adoptarea textului, regulamentul va putea intra în vigoare.
Comisia susține că obiectivul general al reformei este crearea unui sistem de achiziții publice mai simplu, mai flexibil și mai eficient, prin reducerea sarcinii administrative și prin utilizarea mai eficientă a fondurilor publice europene.




















































