Noi reguli de securitate cibernetică pentru energie și gaze. Investițiile ar putea ajunge în tarifele plătite de consumatori

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care introduce noi obligații de securitate cibernetică pentru operatorii din sectoarele energiei electrice, gazelor naturale și hidrogenului. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va stabili cerințele tehnice, va aviza strategiile și investițiile operatorilor, iar costurile eligibile pentru aceste măsuri vor putea fi recuperate prin tarifele reglementate, în condițiile stabilite de ANRE.

Foto: Shutterstock

Proiectul de lege PL-x 51/2026, care modifică Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, a fost adoptat miercuri, 14 octombrie, cu 195 de voturi pentru, un vot împotrivă și 61 de abțineri. 

Deși Camera Deputaților este Cameră decizională, proiectul va fi transmis din nou Senatului, după modificările substanțiale operate în Camera Deputaților, pentru respectarea principiului bicameralismului.

DNSC va controla regulile de securitate cibernetică din energie

Proiectul introduce două articole noi în Legea nr. 123/2012, care stabilesc cadrul de securitate cibernetică pentru sectorul energiei electrice, respectiv pentru sectoarele gazelor naturale și hidrogenului.

În cazul energiei electrice, DNSC va avea responsabilitatea de a stabili regulile tehnice de securitate cibernetică prin ordine ale directorului instituției. De asemenea, va aviza strategiile de securitate cibernetică ale producătorilor, transportatorilor și operatorilor de distribuție și va urmări punerea lor în aplicare.

O altă atribuție importantă vizează investițiile. Planurile de investiții și proiectele realizate de operatorii de transport și distribuție pentru securitate cibernetică vor trebui avizate de DNSC din punct de vedere tehnic și al conformității cu strategiile aprobate, înainte de a fi transmise către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Reguli similare vor fi aplicate operatorilor licențiați din sectorul gazelor naturale și al hidrogenului. DNSC va stabili cerințele tehnice, va aviza strategiile de securitate cibernetică și va verifica dacă investițiile propuse respectă aceste cerințe.

Scopul noilor prevederi este consolidarea protecției infrastructurilor energetice în fața riscurilor informatice, într-un sector în care funcționarea sistemelor digitale este esențială pentru producerea, transportul și distribuția energiei.

Cine va plăti investițiile în securitate cibernetică

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului se referă la recunoașterea costurilor investițiilor în securitate cibernetică în tarifele reglementate.

Cheltuielile efectuate de operatorii de transport și distribuție a energiei electrice, precum și de operatorii licențiați din sectoarele gazelor naturale și hidrogenului, vor putea fi recunoscute în tarife, dacă respectă cerințele legale și metodologiile aprobate de ANRE.

Mecanismul permite operatorilor să recupereze costurile eligibile ale investițiilor necesare pentru protejarea infrastructurii informatice. În același timp, această recunoaștere poate avea efecte indirecte asupra tarifelor suportate de consumatori.

Proiectul nu stabilește însă o majorare procentuală a tarifelor și nici nu estimează valoarea totală a investițiilor care vor fi necesare. Impactul concret va depinde de proiectele propuse de operatori, de costurile acceptate de autoritatea de reglementare și de metodologia aplicată de ANRE.

Prin urmare, adoptarea noilor reguli nu înseamnă automat o anumită creștere a facturilor, ci creează cadrul prin care costurile eligibile pentru securitatea cibernetică pot fi incluse în tarifele reglementate.

Ce termene au DNSC și ANRE pentru aplicarea noilor reguli

Proiectul prevede un calendar pentru elaborarea reglementărilor necesare punerii în aplicare a legii.

DNSC va avea la dispoziție 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a emite ordinele privind regulile tehnice de securitate cibernetică.

Ulterior, președintele ANRE va avea alte 180 de zile, calculate de la intrarea în vigoare a ordinelor DNSC, pentru a modifica, dacă este necesar, și a aproba metodologiile de stabilire a tarifelor reglementate.

Astfel, implementarea va începe cu definirea cerințelor tehnice, urmând ca ulterior să fie adaptate regulile prin care sunt recunoscute costurile investițiilor.

Termenele vor începe să curgă după intrarea în vigoare a legii, nu de la data votului din Camera Deputaților.

Amendamente privind instalațiile mici și prosumatorii, respinse

Forma adoptată de Camera Deputaților diferă substanțial de cea aprobată anterior de Senat. Potrivit raportului comun al Comisiei pentru industrii și servicii și al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost admise cinci amendamente și respinse alte șapte.

Printre propunerile respinse s-a numărat una care urmărea limitarea aplicării unor reguli de securitate cibernetică la instalațiile de producere a energiei electrice cu puteri cuprinse între 100 kW și 1 MW, în locul includerii tuturor instalațiilor de până la 1 MW.

Argumentul invocat de susținătorii amendamentului a fost evitarea unor costuri administrative și tehnice disproporționate pentru prosumatorii rezidențiali și pentru instalațiile de mici dimensiuni.

Au fost respinse și amendamente referitoare la prosumatorii care acționează în mod colectiv, precum și propuneri privind introducerea unor prevederi referitoare la contractele pentru diferență.

Diferențele dintre formele adoptate de cele două Camere au determinat retrimiterea proiectului la Senat, în vederea respectării principiului bicameralismului.