Megawații tehnologiei CANDU – CNE Cernavodă | adevarul.ro

Interviu Megawații tehnologiei CANDU – CNE Cernavodă

Publicat:
0
1 live

Investițiile în capacități energetice fiabile înseamnă securitate energetică și securitate națională, a explicat Mihai Gioară, director general SN Nuclearelectrica SA.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă
Reactoarele nucleare de la Cernavodă Foto: Nuclearelectrica

Domnule Gioară, ați preluat de la începutul lunii octombrie funcția de director general al Nuclearelectrica, după mulți ani de experiență în interiorul companiei. Cunoașteți în detaliu proiectele de investiții aflate în derulare. Ce este prioritar pentru dumneavoastră?

Mihai Gioară: Investițiile în capacități energetice fiabile înseamnă securitate energetică și securitate națională, iar la Nuclearelectrica dezvoltăm proiectele de prelungire a duratei de viață și de punere în funcțiune de noi capacități nucleare pornind de la această premisă și de la rolul esențial pe care un producător de energie îl are în sistemul energetic național. Energia nucleară reprezintă aproximativ 20% din necesarul energetic al României, fiind un pilon central al decarbonizării și al securității aprovizionării. Dezvoltarea în continuare a energiei nucleare în România constituie un element fundamental al strategiei energetice și al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), prezentat Comisiei Europene.

Retehnologizarea Unității 1 și proiectul Unităților 3 și 4 reprezintă proiecte strategice pentru România, dar și pentru regiune și pentru UE, din perspectiva securității energetice, a stabilității prețurilor, a competitivității industriale, a activităților de dezvoltare, precum și a creșterii economice generale. În contextul în care UE depune eforturi pentru a asigura o competitivitate și o reziliență sporite în toate sectoarele, energia nucleară reprezintă o sursă de energie scalabilă, ușor accesibilă, cu factor de disponibilitate ridicat, sigură și eficientă din punct de vedere economic. Iar România are o experiență de peste 60 de ani în sectorul nuclear, din care 30 de ani de operare cu performanțe internaționale constante, o forță de muncă bine pregătită și un lanț național de aprovizionare, aspecte care, împreună cu partenerii noștri, ne vor ajuta să realizăm aceste obiective așa cum le-am stabilit.

Voi prioritiza implementarea proiectelor conform etapelor stabilite, cu fluxuri de lucru eficiente și echipe solide de specialiști. Obiectivul nostru este să evităm întârzierile și depășirile de costuri, astfel încât investițiile să fie finalizate la termen.

În ce stadiu se află proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă?

Mihai Gioară: Proiectul se află acum în a doua dintre cele trei etape. Prima etapă, de analiză și pregătire, a început în 2017. În etapa a doua, în care ne aflăm, se realizează proiectarea detaliată, achizițiile de echipamente și materiale și lucrările pregătitoare: în decembrie 2024 am semnat contractul de inginerie, procurare și construcție (EPC), în valoare de 1,9 miliarde de euro, iar în septembrie 2025 au început lucrările civile de construcție pentru pregătirea infrastructurii-suport. A treia etapă începe în 2027, cu oprirea Unității 1, și cuprinde retubarea – înlocuirea canalelor de combustibil, a tuburilor de presiune și a fiderilor –, celelalte lucrări de retehnologizare și repunerea unității în funcțiune, în 2030. De atunci, Unitatea 1 va funcționa încă 30 de ani, cu o producție de circa 5 milioane MWh pe an.

Prelungirea duratei de viață permite funcționarea în continuare, în condiții de siguranță, a unității încă 30 de ani, cu costuri de investiție mai mici decât cele necesare pentru construirea unor reactoare noi și într-un timp mai scurt: lucrările propriu-zise durează aproximativ doi ani. Pregătirea a început cu mult înainte, prin analize tehnice, evaluarea componentelor, planificare financiară și obținerea licențelor și autorizațiilor necesare. Am învățat din experiența proiectelor de retehnologizare din alte țări care utilizează tehnologia CANDU – Canada, Argentina, Coreea de Sud – și suntem pregătiți să implementăm acest proiect în România în cele mai bune condiții.

Lucrăm cu parteneri internaționali de tradiție ai programului nuclear românesc: contractul EPC a fost semnat cu consorțiul format din Candu Energy (AtkinsRéalis), Ansaldo Nucleare, Korea Hydro & Nuclear Power și Canadian Commercial Corporation. După 30 de ani de operare, avem o experiență solidă, pe care o îmbinăm cu cea a partenerilor noștri pentru a finaliza un proiect de excepție. Și finanțarea arată încrederea în proiect: în septembrie 2025 am semnat un contract de finanțare de 540 de milioane de euro cu un sindicat bancar condus de J.P. Morgan, iar în iulie 2026 Banca Europeană de Investiții a aprobat un împrumut de 800 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1.

Proiectul are și o miză europeană. Potrivit Programului nuclear indicativ (PINC), publicat de Comisia Europeană în 2025, unitățile cu durată de viață prelungită vor asigura o parte semnificativă din capacitatea nucleară a UE în 2050, estimată la 109–144 GW. Totuși, ele reprezintă doar circa 15% din investițiile necesare în scenariul de bază (36 din 241 de miliarde de euro), ceea ce arată cât de eficiente sunt din punct de vedere economic. Pentru Europa de Sud-Est, puternic afectată de prețurile ridicate și de volatilitatea energiei, astfel de capacități de bandă, cu cost stabil, sunt esențiale pentru a înlocui sursele fosile și pentru a susține integrarea surselor regenerabile, în linie cu obiectivele REPowerEU.

Mihai Gioară, director general al Nuclearelectrica
Mihai Gioară, director general al Nuclearelectrica Foto: Nuclearelectrica
Securitatea energetică a României înseamnă extindere de capacități energetice

Date despre Unitatea 1

  • Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996.
  • 149 de milioane MWh produși până în decembrie 2025.
  • Contribuție: aproximativ 9% din consumul național anual.
  • 145 de milioane de tone de CO₂ evitate (2025).
  • Timp de mai mulți ani, s-a clasat în top 3 reactoare din lume din punctul de vedere al factorului de capacitate (factor de capacitate cumulat: peste 90%).

Un proiect mult așteptat: în ce stadiu se află proiectul Unităților 3 și 4 în prezent?

Mihai Gioară: Spre deosebire de retehnologizarea Unității 1, proiect gestionat integral de Nuclearelectrica, pentru Unitățile 3 și 4 lucrăm cu echipa de specialiști de la EnergoNuclear, compania de proiect pentru Unitățile 3 și 4.

Semnarea contractului de inginerie, procurare și management al construcției (EPCM), în valoare de 3,2 miliarde de euro și cu o durată estimată de 108 luni, este un pas critic în dezvoltarea celor două unități. Contractul este structurat în două faze: faza LNTP (Limited Notice to Proceed), cu o durată de 24–30 de luni, și, ulterior, sub rezerva convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (Final Notice to Proceed), cu o durată de 80–84 de luni.

Conform graficului, la sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza noilor indicatori tehnici și economici și va fi adoptată Decizia Finală de Investiție, ceea ce va permite trecerea proiectului în faza de construcție (FNTP).

Ca și în cazul retehnologizării Unității 1, beneficiem și în acest proiect de expertiză internațională și avem marele avantaj al propriei expertize, acumulată prin punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2, care au la bază aceeași tehnologie CANDU. Sprijinul financiar de până acum vine tot din partea sindicatului bancar condus de J.P. Morgan, la care se adaugă aprobarea acționarilor pentru finanțarea acordată de agenția canadiană de credit pentru export, Export Development Canada (EDC).

Proiectul Unităților 3 și 4 înseamnă mai mult decât o simplă extindere a capacităților nucleare: este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung și pentru decarbonizarea profundă a României, un motor de dezvoltare a lanțului de aprovizionare și producție la nivel național, o transformare generațională, un factor de creștere economică locală și națională. Vom lucra cu responsabilitate și asumare pentru conectarea la rețea a Unităților 3 și 4, conform calendarului proiectului.

Date despre Unitățile 3 și 4

  • Peste 11 milioane MWh/an de energie curată.
  • 10 milioane de tone de CO₂ evitate/an.
  • Dezvoltarea lanțului de furnizori și consolidarea industriei nucleare locale.
  • Mii de locuri de muncă create și menținute pe durata a 30–60 de ani de operare.
  • Proiectul va beneficia de evoluția tehnologiei CANDU și de implicarea ingineriei și industriei românești.

Sunt proiecte foarte complexe, de durată, care necesită cooperare la diferite niveluri. Cât de important este parteneriatul cu autoritățile?

Mihai Gioară: Strategia energetică a României prevede prelungirea duratei de viață a capacităților nucleare existente și extinderea capacităților nucleare (new build) prin proiectele de investiții în industria nucleară, cu obiectivul de a răspunde necesităților de securitate energetică, decarbonizare, reziliență și flexibilitate a sistemului energetic pe termen lung.

Unicitatea poziționării Nuclearelectrica la nivel regional, un avantaj competitiv major al unei companii românești

Proiectele de investiții majore ale industriei nucleare din România includ retehnologizarea Unității 1 a centralei nuclearoelectrice Cernavodă și, implicit, operarea Unității 1 pentru încă 30 de ani după anul 2030 (700 MWe), precum și dublarea capacității actuale prin construcția Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă (1.400 MWe).

Din perspectiva proiectelor nucleare românești, tranziția energetică reprezintă o oportunitate atunci când este implementată strategic, pe baza capacităților naționale și cu o viziune coordonată între diferite sectoare.

Dezvoltarea programului nuclear românesc poate fi realizată conform strategiei și implementată eficient doar dacă există un parteneriat solid cu toate autoritățile și instituțiile implicate, nu doar la nivel național, ci și la nivel european. Mă refer aici la stabilitatea pe termen lung a cadrului de reglementare și a politicilor, accesul echitabil la instrumente de partajare a riscurilor și la sprijin financiar în cadrul unui model mixt public-privat, precum și la o abordare coordonată și sinergică a instrumentelor de finanțare ale UE disponibile pentru anumite faze ale proiectelor nucleare și interconexiunilor transfrontaliere.

Îmi asum aceste proiecte și am toată încrederea că le vom duce cu succes la final, alături de toți cei implicați, inclusiv autoritățile statului. Vom lucra cu seriozitate, cu siguranța pe primul loc, și vă vom ține la curent cu fiecare pas pe care îl parcurgem.

Top articole

Partenerii noștri