Iohannis a respins Codul Fiscal. „Punerea în aplicare ar genera implicaţii majore la nivelul construcţiei bugetare pentru anii următori“

Iohannis este nemulţumit de faptul că reducerea taxelor afectează sutenabilitatea finanţelor publice     FOTO Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a respins Codul Fiscal, legea urmând să ajungă din nou în Parlament la reexaminare. Codul Fiscal fusese votat în data de 24 iunie în unanimitate în Camera Deputaţilor.

Acesta cuprinde o serie de reduceri masive de taxe începând cu 1 ianuarie 2016, respectiv scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 19%, eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, eliminarea taxei pe stâlp şi scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

Impactul bugetar al măsurilor ar fi de 12 miliarde de lei, din care numai scăderea TVA ar aduce un minus finanţelor statului de 9 miliarde de lei. 

"Punerea în aplicare a noului Cod fiscal ar genera implicaţii majore la nivelul construcţiei bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menţinere a consolidării fiscale. Conform evaluărilor Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional, punerea în aplicare a noului Cod fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB şi deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergenţă şi Strategiei Fiscal-bugetare. O asemenea dinamică denotă instabilitate în abordarea fiscal-bugetară: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari", se arată într-un comunicat postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

"În materie fiscală, legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată şi raţională, de natură a nu genera disfuncţionalităţi care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ. În acest sens, în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalităţi excesive, dar nici relaxări accentuate. Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante şi cu consecinţe negative pe termen lung reprezintă o experienţă pe care nu numai clasa politică nu si-o mai poate permite dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetăţeni", potrivit comunicatului.

Reacţii după respingerea Codului Fiscal

Reacţia lui Victor Ponta: Decizia Domnului Klaus Iohannis de a respinge noul Cod Fiscal (agreat şi lăudat de mediul de afaceri, votat în unanimitate de Parlament, aşteptat de societatea românească în ansamblu, nu doar pentru că readuce cota de TVA la 19%, ci pentru că garantează dezvoltarea economică şi socială a ţării ) are doar două posibile explicaţii :

1- este o decizie pur politică de blocare a activităţii economice a Guvernului şi a ţării cu orice cost (ceea ce făcea şi Traian Băsescu indiferent de consecinţele negative)
2 - este o decizie luată în afara României şi împotriva intereselor României pe care Dl Iohannis trebuie să o aplice cu orice risc (ceea ce nici măcar Traian Băsescu nu ar fi făcut vreodată)!

Indiferent care dintre cele două variante e cea reală, oricum pentru români este cea mai proastă veste posibilă (iar pentru cei care au votat în noiembrie cel mai clar semn că au fost înşelaţi). Vestea bună este că azi putem consemna finalul oricărei iluzii despre noul PNL (mai slugarnic şi mai neserios chiar şi decât vechiul PDL) - după ce au spus cât de bun e Codul Fiscal care este de fapt liberal, după ce au pus în programul lor de guvernare cota de 19% ca bază (amendamentul a fost al lor în Comisia de buget) şi după ce au votat în unanimitate în urmă cu trei săptămâni în Camera Deputaţilor proiectul - acum vor spune că are dreptate Iohannis şi Codul Fiscal e foarte prost!!! E clar că noul PNL este condus de reprezentanţi nu doar slugarnici şi ticăloşi, ci de-a dreptul nişte moluşte politice! Se vor sinucide jalnic - Să le fie ţărâna politică uşoară!

Reacţia lui Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor

Măsurile de relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal se vor regăsi în economie chiar înainte de 1 ianuarie 2016, fie printr-o decizie în Guvern, fie printr-o sesiune parlamentară extraordinară, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor. El a mai afirmat că există posibilitatea ca România să primească acceptul Comisiei Europene pentru un deficit de 2% din Produsul Intern Brut (PIB).

Cătălin Predoiu, premierul desemnat al PNL: Reexaminarea Codului Fiscal se impune ca urmare a proastei guvernări. O aplicare  codului Fiscal de către Guvernul Ponta ar conduce la un eşec. În cei trei ani de mandat, Guvenrul Ponta a contractat datorie publică în valoare de 15 miliare de euro. Această îndatorare s-a făcut concomitent cu stoparea investiţiilor publice. Cele două măsuri combinate sunt de natură să ăpună în pericol aplicarea cu succes a Codului Fiscal. PNL a atras atenţia asupra nevoii de măsuri de reformă, de acompaniere a Codului Fiscal. Domnul Teodorovici a spus că nu există măsurio de acompaniere în programul de guvernare al PNL. Este fals! Sunt trei pagini de măsuri de reformă pentru a se pregăti, eventual, o relaxare fiscală. PNL s-a comportant onest, transparent şi a spus adevărul. Am spus ce trebuie făcut prealabil.

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, a explicat motivele pentru care preşedintele a respins Codul Fiscal:

Voi face câteva precizări referitoare la decizia preşedintelui a de solicita reexaminarea Codului Fiscal. Mă voi referi la o serie de argumente. Primul provine din însuşi textul Codului Fiscal, ultimul articol care nu ştiu în ce măsură a fost citit corect. Comisia Europeană şi FMI atenţionează că nu va repsecta obiectivul bugetar pe termen mediu, MTO. Aplicarea Codului Fiscal ar încălca, paradoxal, prevederile Codului Fiscal. Codul vine în contradicţie cu documentele de politică economică. Guvernul şi-a asumat continuarea consolidării fiscale. Este confirmată necesitatea unor măsuri compensatorii. Nu au fost prezentate aceste măsuri. Încă nu ştim clar cum va putea arăta bugetul pentru 2016. Ar fi trebuit ca aceste măsuri compensatorii să fie cunoscuet de a început. La nivelul bugetului general consolidat, deficitul brut estimat este de circa 2,9% din PIB. Am luat în considerarea creşterile certe şi recente care vor induce asupra bugetului o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Dacă politica bugetară va fi şi ea imprudentă, ar putea apărea riscul deficitului. Este de la sine înţeles că România are nevoie de relaxare fiscală, dar este importantă maniera în care se face. România beneficiază în prezent de un tablou macroeconomic bun. Măsura de reducere a TVA este una dezirabilă, necesară, dar problema este punerea laolaltă cu celelalte măsuri. Îşi anihilează propriile şanse de reuşită. S-au făcut anumit greşeli de politică fiscală în opinia noastră. Anul 2014 a consemnat, în premieră, atingerea ţintei MTO. Introducerea în trecut a unor taxe nenecesare a îngreunat reducerea altor taxe, cum este reducrea TVA. Avem nevoie şi de regândirea construcţiei bugetare.

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial: Codul Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe 2016

Iohannis arată că, în absenţa unei ajustări negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu menţinerea procesului de consolidare fiscală şi cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu asumat de Guvern prin documentele oficiale de politică economică, respectiv prin Strategia Fiscal-bugetară 2015-2017 şi prin Programul de Convergenţă 2015 - 2018. "Cu alte cuvinte, prin noul Cod fiscal se va înregistra o abatere semnificativă de la cadrul de stabilitate şi predictibilitate asumat prin tratatele europene şi legislaţia internă. În acest sens, se cuvine a fi subliniată diferenţa majoră dintre un deficit bugetar neintenţionat, ca efect al unei dinamici economice nefavorabile, şi un deficit bugetar deliberat, aşa cum este cazul scenariului actual de politică fiscal-bugetară", potrivit comunicatului.

Preşedintele a identificat o serie de "vulnerabilităţi la adresa cadrului fiscal-bugetar", şeful statului apreciind că situaţia economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar pieţele financiare globale pot resimţi şocuri şi căderi dintre cele mai puternice.

Comisia Europeană este îngrijorată de acest lucru, deoarece ar creşte deficitul bugetar până la circa 3% din Produsul Intern Brut (PIB), aproape de limita de la care România ar intra în procedura de deficit excesiv.