INACO, despre legea care te face captiv la încălzirea centralizată: Se vrea mascarea pierderilor uriaşe, a lipsei de investiţii şi de performanţă a sistemului public

Prin schimbarea legii energiei termice, prin care Guvernul urmăreşte blocarea debranşării românilor de la încălzirea centralizată, este o decizie politică ce nu are nicio legătură cu interesele populaţiei sau cu eficienţa energetic, urmărindu-se doar mascarea pierderilor uriaşe, a lipsei de investiţii şi de performanţă a sistemului public centralizat de încălzire, susţine Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Ea precizează că este dreptul unui consumator casnic de a refuza serviciul de utilitate publică pentru agentul termic şi de a opta pentru sisteme alternative, iar acest drept nu trebuie încălcat.

„În primul rând, suntem în faţa unui proiect de lege care a aşteptat 9 ani în sertarul parlamentarilor să iasă la rampă. De ce acum? Pentru că se vrea mascarea pierderilor uriaşe, a lipsei de investiţii şi de performanţă a sistemului public centralizat de încălzire, care a dus la preţuri necompetitive şi, automat, la un val masiv al debranşărilor”, susţine Andreea PauL.

Potrivit ei, aproximativ 215 mii de familii şi localităţi întregi s-au debranşat în ultimii 5 ani de la CET-uri. La începutul anului 2012 erau aproape 1,5 milioane de apartamente branşate, iar la sfârşitul anului 2016 mai erau puţin peste 1,2 milioane. Procentele debranşărilor ating cote chiar de 70% în judeţul Giurgiu sau de 55% în Galaţi, 30% în Iaşi, 23% în Timiş, în această perioadă. Ei au optat pentru sisteme alternative de centrale termice de apartament, amortizabile în patru ani, căci facturile lor sunt aproape la jumătate faţă de costurile reale ale celor branşati la sistemul public centralizat, mai arată INACO.

„În al doilea rând, suntem în faţa unei decizii politice care nu are nicio legătură cu interesele populaţiei, nici cu eficienţa energetică şi nici cu raţiunea economică. O problemă majoră este că în România nimeni nu ştie care este pasul următor al acestui plan: – Cine acoperă pierderile estimate la circa 40% din furnizarea agentului termic în sistemul public centralizat, inclusiv la RADET? Până acum le-a plătit populaţia. Pierderile sunt mereu ascunse în facturile din ce în ce mai mari. – Cum se contorizează agentul termic? Public nu se prea discută despre câte gigacalorii produc operatorii de agent termic şi câte ajung efectiv în casa consumatorului. Cu alte cuvinte, nu eşti sigur că ceea ce plăteşti pe factură, de pildă în cazul bucureştenilor la RADET, este şi ceea ce consumi efectiv. Dacă nu le mai dai posibilitatea oamenilor să se debranşeze, care este oferta statului pentru ei? Până acum am avut doar garanţia preţurilor majorate succesiv la curentul electric, gaze, apă caldă şi combustibil”, mai susţine Andreea Paul.

În al treilea rând, ea arată că cine are centrală proprie de apartament îşi fixează temperatura la confortul propriu dorit, ceea ce în sistemul public centralizat este imposibil. Dreptul unui consumator casnic de a refuza serviciul de utilitate publică pentru agentul termic şi de a opta pentru sisteme alternative, care îl satisfac mai bine ca preţ şi confort, nu trebuie încălcat. Este un drept esenţial într-o piaţă funcţională competitivă, afirmă Paul.

Totodată, ea spune că dacă s-ar investi în infrastructura RADET şi a celorlalte CET-uri preţurile ar trebui să fie mai mici decât dacă ţi-l asiguri singur. „Soluţia corectă asta este. În realitatea românească, nu se întâmplă aşa. Factura unui consumator cu centrală proprie la un apartament cu două camere este în medie cu o treime mai mică decât preţul de pe factura subvenţionată de stat a consumatorului branşat la sistemul public centralizat. Ori a ne transforma acum în consumatori captivi, abonaţi la pierderile sistemului public, nu face altceva decât să garanteze funcţionarea din ce în ce mai ineficientă a utilităţilor centralizate de încălzire. Acest proiect de lege cheamă de fapt buzunarele românilor să plătească obligatoriu lipsa de acţiune, de investiţii şi de eficienţă a utilităţilor publice de încălzire”, conchide Andreea Paul, precizând că soluţia este „să construim un sistem eficient public pentru încălzirea centralizată, cu preţuri reale atractive, la care cetăţenii să îşi dorească  să se branşeze, pentru care consumatorii să poată opta liber, în condiţii normale concurenţiale”.

Ce schimbări sunt aduse la lege                                                                      

Noua lege a energiei termice va face imposibilă debranşarea cetăţenilor de la încălzirea centralizată, cu toate că şi până în prezent procedura era una destul de anevoioasă. Cetăţenilor care locuiesc în blocuri le va fi interzis să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire al localităţii, în cazul în care zona unde ei stau este deservită de acesta. Prevederea este inclusă în noua lege a energiei termice, care se află în prezent în dezbaterea Parlamentului.

Schimbarea legii energiei termice 325/2006 prin care se urmăreşte blocarea debranşării românilor de la sistemul public centralizat, prin modificarea art. 30, se află pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a deputaţilor Comisiei pentru industrii şi servicii, la punctul 6. Este vorba despre Plx 567/2008, care a primit aviz pozitiv de la Guvern.