Guvernul va modifica legislaţia privind muncitorii străini

Guvernul pregăteşte în mod foarte serios modificarea legislaţiei privind imigraţia şi aducerea de forţă de muncă din străinătate, dar procesul de acreditare a companiilor de recrutare trebuie să fie bazat pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România (PIFM), Romulus Badea.

Guvernul va modifica radical legislaţia privind forţa de muncă din străinătate. Foto arhivă

„Guvernul pregăteşte în mod foarte serios modificarea legislaţiei privind imigraţia şi aducerea de forţă de muncă din străinătate. Aceste schimbări ar viza acreditarea companiilor de recrutare de forţă de muncă din străinătate şi schimbarea modalităţilor prin care angajatorii români au acces la această forţă de muncă. Noi salutăm această iniţiativă a Guvernului de a încerca să limiteze abuzurile care ştim că s-au întâmplat în piaţă, în ultimii ani. Este clar că este necesară o reglementare a domeniului. Credem că varianta finală a acestui act legislativ ar trebui să fie rezultatul unui dialog între mediul privat şi instituţiile statului, astfel încât obiectivele statului să fie într-un echilibru cu nevoile economiei. Nu ne-am dori ca aceste reglementări să aducă riscuri şi costuri suplimentare pentru mediul privat, astfel încât angajatorii din România să nu mai aibă acces la forţa de muncă de care au nevoie. Pentru a evita astfel de costuri suplimentare şi pentru a evita blocaje generate de astfel de schimbări, IMM România propune efectuarea unor studii de impact pe termen scurt şi pe termen lung pentru angajatorii români, atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al riscurilor la care aceştia vor fi expuşi. De asemenea, am dori ca procesul de acreditare a companiilor de recrutare de forţă de muncă să fie bazat pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, astfel încât şi întreprinderile mici şi mijlocii să aibă acces la această activitate, la exercitare a acestor la prestarea acestor servicii", a explicat Badea.

Acesta a adăugat că este nevoie de un sistem de sancţionare echitabil şi fiecare agenţie de recrutare sau angajator să răspundă pentru fapta proprie.

„Ne-am dori ca sistemul de sancţionare prevăzut de aceste modificări legislative să fie unul echitabil şi fiecare agenţie de recrutare sau angajator să răspundă pentru fapta proprie, să nu răspundă pentru faptele unor terţi sau pentru situaţii care nu sunt sub controlul lor. Nu în ultimul rând, am dori ca instituţiile statului să-şi asume responsabilitatea în acest proces de imigrare şi să stabilească nişte termene clare şi obligatorii pentru soluţionarea dosarelor de imigrare. Înţelegem că la intrarea în vigoare a actului normativ ar putea fi anulate cele peste 73.000 de cereri depuse online şi programate pentru avize de muncă pe portalul Inspectoratului General de Imigrări (...) Asta ar însemna să se piardă mii de ore de muncă pentru pregătirea dosarelor, pentru testarea şi selectarea candidaţilor. Nu mai vorbesc de costurile pentru teste practice în ţările de origine. Oamenii aceştia nu vor mai ajunge în vară, aşa cum erau programaţi, nu vor mai fi prezenţi pe şantiere în marile lucrări de infrastructură, nu vor fi în turism în sezonul estival, nu vor fi în fabrici ca să onoreze ofertele deja contractate. Asta o să însemne penalităţi, întârzieri, prejudicii pentru companiile care deja sunt încercate în această perioadă", a punctat preşedintele PIFM.

Agențiile de recrutare de bună credință trebuie respectate

Potrivit acestuia, agenţiile de recrutare, de bună credinţă, trebuie protejate de către stat în faţa practicilor ilegale şi neconcurenţiale, iar în schimb vinovaţii trebuie sancţionaţi "atunci când vina este fără echivoc".

„Aş dori să vă atrag atenţia că, deşi cu toţii ne gândim în principal la muncitori aduşi din Asia de Sud-Est, această lege se va aplica tuturor cetăţenilor din afara Uniunii Europene - Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia. Cred că o astfel de listă ar trebui privită într-un sens pozitiv. Conceptul nu este rău, dar implementarea ar trebui să fie un pic diferită. De asemenea, în aceste informaţii vehiculate în spaţiul public sunt situaţii care arată că agenţiile de recrutare sunt vinovaţii de serviciu (...) Patronatul pe care îl conduc şi membrii săi ne dezicem în mod public de agenţiile şi de persoanele care sub aparenţa unei recrutări de forţă de muncă, au fost de fapt implicate în procese de migraţie secundară, ilicită sau trafic de persoane. Aş vrea să subliniez că agenţiile de bună credinţă trebuie protejate de stat în faţa practicilor ilegale şi neconcurenţiale şi că vinovaţii ar trebui sancţionaţi atunci când vina este fără echivoc", a susţinut Romulus Badea.

„Sunt prea multe firme de recrutare care nu au reguli”

În urmă cu o lună, secretarul de stat de la Ministerul Muncii CXiprian Văcaru, declara că legislația va fi modificată radical, pentru că „sunt prea multe firme de recrutare care nu au reguli”.

„Forţa de muncă din străinătate vizează un nou proiect de lege, care va fi elaborat de către un grup interministerial, format la nivelul Guvernului, din care fac parte mai multe ministere, plus diverse agenţii din România. La finalul săptămânii sau poate la începutul săptămânii viitoare, vom avea o formă finală a ceea ce înseamnă migranţii care vin să lucreze pe teritoriul României. Vom modifica radical legislaţia, vom abroga legea în vigoare şi vom veni cu o nouă lege pentru muncitorii migranţi, care să fie aplicată de la 1 ianuarie 2026", a declarat secretarul de stat de la Ministerul Muncii la jumătatea lunii noiembrie.

Potrivit acestuia, noul act normativ va prevedea o procedură mai simplă şi cu termene mai scurte prin care muncitorii străini pot fi aduşi în România.

„Vorbim de nişte condiţionalităţi pentru firme, astfel încât să nu mai avem fenomenul care se întâmplă astăzi, când avem un contingent de 100.000 de persoane, iar vizele de muncă eliberate sunt, cu aproximaţie, de 75-80-90.000. Sunt oameni care efectiv lucrează, iar permisele de muncă sunt undeva la mai puţin peste jumătate.

În momentul de faţă, având o multitudine de firme (de plasare de forţă de muncă - n.r.) care nu au reguli clare şi foarte stricte de respectat, există muncitori care nici măcar nu mai ajung pe teritoriul României, ci pleacă direct în momentul în care primesc vizele şi avizele de muncă. Aceştia pot circula liber în Europa datorită Schengen. Sunt şi mulţi alţii care vin în România, după care pleacă direct în alte state şi lucrează 'la negru", a mai spus Ciprian Văcaru.

El a menţionat, în context, că un muncitor străin "după ce primeşte avizul de muncă în România nu poate să mai lucreze în altă ţară din Uniunea Europeană".

„Şi în momentul de faţă avem reglementări pentru firmele care aduc muncitori străini pe teritoriul României, iar dacă acestea nu sunt respectate, există posibilitatea de suspendare a autorizaţiei de plasare de forţă de muncă şi chiar anularea acelei autorizaţii", a afirmat, de asemenea, Văcaru.

Secretarul de stat a adăugat că, în noul proiect de lege, vor exista reglementări inclusiv de control şi de "garanţii financiare pentru costul acestor muncitori".