Guvernul ar putea reduce în două trepte comisioanele interbancare la plăţile cu cardul la comercianţi

Guvernul ar putea reduce în două trepte comisioanele interbancare la plăţile cu cardul la comercianţi, după ce reprezentanţi ai mediului de business şi procesatorilor de plăţi au solicitat în cadrul unei dezbateri la Finanţe să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.

„Propunerea de azi (joi, n.r.) a fost de a exista un pas intermediar al reducerii (comisioanelor interbancare - n.r.). Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi“, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu, la finalul unei dezbateri publice organizată de Finanţe despre proiectul privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare.

Investitorii străini au solicitat autorităţilor la dezbatere să amâne proiectul privind limitarea comisioanelor interbancare până la momentul adoptării regulamentului la nivelul Uniunii Europene, considerându-l prematur şi în lipsa unui studiu de impact.

„Pe un proiect european, noi aparent ieşim cu o lege înainte ca acest proiect să fie finalizat, fără să fi făcut un calcul al impactului asupra categoriilor implicate şi cu o perioadă de tranziţie de şase luni în loc de doi ani. Considerăm că este prematur şi am prefera să fie amânat până va fi implementat regulamentul European“, a declarat joi Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

El a arătat că băncile vor trece costurile în altă parte, respectiv la consumatori, mai ales după doi ani în care sistemul bancar a înregistrat pierderi, iar anul trecut profitul marginal a fost obţinut din diferenţa de trecere de la standardele RAS la IFRS.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.

Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

Ministerul Finanţelor aminteşte că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

„În cazul României, în concordanţă cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piaţa naţională a plăţilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care deţineau circa 98% din piaţa internă a cardurilor, şi prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), şi 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)“, se arata în nota de fundamentare a proiectului.

Manolescu a arătat în discuţia de joi că regulamentul la nivelul Uniunii Europene se va aplica la un moment dat si atunci fiecare ţară va prelua direct regulamentul, spre deosebire de o directivă, care presupune alţi paşi de implementare.

„Sunt şi alte state care au făcut pasul înainte, există o tendinţă ca statele UE să facă în anumite situaţii paşi aniticipaţi în ideea în care odată stabilite anumite lucruri la nivel euroepan, ele chair se întâmplă. Există un regulament UE care se va aplica oricum anul acesta sau anul viitor, ideea era că proiectul să cuprindă toată zona aceasta a plăţilor“, a spus Manolescu.

La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.

El a susţinut că în ultimii ani piaţa plăţilor cu cardul la comercianţi a avut creşteri de 30-40% datorită investiţiilor masive realizate în infrastructură, iar fără acestea, odată cu reducerea comisioanelor, avansul s-ar putea diminua consistent, mai ales că România are un grad de penetrare al plăţilor electronice de 6%, faţă de o medie europeană de 30%.

„Când o să ajungem la nivelul Poloniei, care se află la 35% plăţi electronice, faţă de 6% România, atunci putem să ne gândim să scădem nişte comisioane“, a spus Vladimirescu.

De altfel, reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a reamintit că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri "drastice şi bruşte" a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.

„Nu cred că aceste comisioane trebuie reglementate prin lege, dar dacă vreţi să mergeţi în această direcţie vă recomandăm coborârea la niveluri rezonabile a comisioanelor, pentru că dacă se coboară brusc vor fi riscuri“, a apreciat Creţu.

Consiliul Concurenţei: comisioanele sunt stabilite prin încălcarea legii

Nivelul comisioanelor bancare în cazul cardurilor sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei, a declarat, joi, Georgeta Fotino, şeful Direcţiei Servicii în cadrul Consiliului Concurenţei, la o dezbatere publică organizată de Ministerul Finanţelor Publice.

"Nivelele acestea sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei şi atunci Consiliul a făcut o analiză a pieţei să vadă cum şi dacă va interveni. Faptul că nu a intervenit până acum nu înseamnă că nu poate interveni. Şi aceasta este o variantă de intervenţie (proiectul de act normativ al MFP privind reducerea comisioanelor — n.r.). Să spunem lucrurile de la început — nu discutăm cine pierde, care pierde — nivelele respective sunt făcute prin înţelegere, prin posibile carteluri, spun posibile pentru că trebuie demonstrate prin investigaţie şi, ca atare, ele nu sunt corecte. Consiliul are instrumente să intervină şi fără această formă de reglementare (proiectul MFP — n.r.), dar, pentru că şi Comisia Europeană a optat pentru un regulament, Consiliul Concurenţei a agreat ca această formă să fie o soluţie, dar s-ar putea să nu fie mai rapidă decât instrumentele de investigaţie ale CC'', a afirmat oficialul Consiliului Concurenţei, citat de agerpres.ro.
 

Mai puteţi citi:

Românii plătesc cu cardul doar o dată la trei săptămâni. Chiar dacă românii au început să achite mai des cu cardul la comercianţi, aceştia rămân fideli bancomatului, de unde îşi ridică, printr-o singură tranzacţie, aproape tot salariul, arată statisticile BNR.

Cum să foloseşti cardul la comerciant şi să primeşti recompense pentru fiecare plată efectuată. Ca să-şi fidelizeze şi să-şi extindă clientela, băncile comerciale acordă utilizatorilor de carduri, de debit sau de credit, o serie bonusuri şi recompense. Una dintre cele mai frecvente modalităţi de răsplătire a clienţilor o reprezintă punctele de loialitate.

Ajutoarele pentru rate mai mici la credite, fumigene cu iz electoral. Ponta se împrumută de la viitorul Guvern

Măsura prin care statul înlesneşte scăderea ratelor pentru cei cu venituri sub medie şi acordă acestora reduceri de impozit încurajează de fapt neplata obligaţiilor, creează inechitate în rândurile contribuabililor şi urmăreşte doar scopuri partinice, acuză economiştii.

Ce presupune sprijinul anunţat de Ponta pentru datornicii la bănci, cine poate beneficia de schemă şi în ce condiţii. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seară, în urma dicuţiilor finale cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că va aproba prin ordonanţă o schemă de sprijin pentru românii cu venituri sub medie care sunt datornici la bănci. „Adevărul“ vă prezintă în ce constă această schemă şi cine sunt cei care vor putea beneficia de ea.

Statul va plăti jumătate din cheltuiala salarială pentru angajatorii care creează minimum 20 de locuri de muncă. Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă, a anunţat luni seara premierul Victor Ponta, în urma discuţiilor finale cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Victor Ponta: Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi se aplică de la 1 aprilie. Cred că, până la urmă, preşedintele va înţelege că este important să avem acord cu FMI. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara, în urma discuţiilor finale cu reprezentanţii misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi se va aplica de la 1 aprilie şi că scrisoarea de intenţie va fi semnată de preşedintele Traian Băsescu, întrucât acesta le-a transmis finanţatorilor internaţionali că va semna dacă "acciza" nu va apărea în document.

Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS. Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Ponta: „Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu. Nu se poate redeschide bugetul“. Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).

Băsescu: Între mine şi FMI nu e o dispută, sunt un susţinător al continuării acordului. Nu vreau să punem taxe inutile pentru a face cheltuieli inutile. Preşedintele Traian Băsescu se declară un susţinător al continuării acordului cu FMI şi a anunţat că între el şi instituţia financiară internaţională nu este o dispută, însă respinge accizarea suplimentară a carburanţilor, care este folosită pentru "cheltuieli inutile".

Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi. Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.

Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.

Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.

Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.

Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?

Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.