Guvernul a decis impozitarea extra-profiturilor companiilor din energie. Unde vor ajunge încasările

Guvernul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei, a declarat, miercuri, Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern.

Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% FOTO Shutterstock

„Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie. Aşa cum menţionează inclusiv titlul, Regulamentul este recent aprobat de către Consiliu în data de 6 octombrie 2022.

Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile. Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre.

Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%.

Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate", a spus Mihai Diaconu, informează Agerpres.

Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, „cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea".

Ce companii sunt vizate 

Contribuabili sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.

Ce presupune proiectul eleborat de MF

Companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, arată un proiect de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor și discutat în ședința de guvern de miercuri.

Este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

„Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, baza de calcul se aplică pe profiturile impozabile anuale, din exerciţiul financiar 2022, respectiv din exerciţiul financiar 2023, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021.

Pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul se stabileşte pe baza profiturilor contabile aferente exerciţiului financiar 2022 respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exerciţiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi.

Potrivit Ministerului Finanţelor, venitul din contribuţia de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la aproximativ 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.

Unde vor ajunge încasările

Regulamentul (UE) 2022/1854 prevede ca încasările din contribuţia de solidaritate să se utilizeze în anumite scopuri, astfel încât sumele vor fi alocate pentru măsuri de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele preţurilor ridicate la energie, într-un mod direcţionat.

De asemenea, încasările vor fi direcţionate către măsuri de sprijin financiar pentru a contribui la reducerea consumului de energie, cum ar fi prin licitaţii sau sisteme de ofertare menite să reducă cererea, reducerea costurilor de achiziţie de energie ale consumatorilor finali de energie pentru anumite volume de consum, promovarea investiţiilor consumatorilor finali de energie în surse regenerabile de energie, în investiţii structurale în eficienţa energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare.

Banii strânși vor putea fi întorși în industrie

Totodată, se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru întreprinderile din industriile mari consumatoare de energie, cu condiţia ca acestea să fie condiţionate de investiţii în energia din surse regenerabile, în eficienţa energetică sau în alte tehnologii de decarbonizare.

Din sumele colectate, 70% se distribuie pentru finanţarea investiţiilor strategice precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi/sau în energia din surse regenerabile, corelat cu măsurile privind sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu măsurile de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice şi cu măsurile menite să reducă efectele negative ale crizei energetice.

Contribuții de solidaritate în statele UE

În nota de fundamentare publicată de Ministerul Finanţelor sunt prezentate mai multe exemple de state europene care aplică astfel de contribuţii de solidaritate. Astfel, Franţa a trimis Parlamentului propuneri pentru instituirea contribuţiei, astfel cum este stabilită de Regulament, doar pentru anul fiscal 2022, cu cota de 33%, intenţionând cuprinderea acesteia în Legea bugetului.

Spania a reglementat începând cu iulie 2022 o contribuţie specifică, pentru producătorii de electricitate şi gaze naturale, cu un mecanism diferit de cel prevăzut de Regulament, precum şi pentru sectorul bancar, considerând că este măsură naţională echivalentă, deci nu va implementa contribuţia în condiţiile Regulamentului.

Olanda intenţionează să implementeze contribuţia în condiţiile din Regulament doar pentru anul fiscal 2022, cu o cotă de 33%. Suplimentar vizează şi alte măsuri naţionale pentru anii următori.

Belgia a anunţat extinderea impozitării producătorilor de energie nucleară.