FOTO Guvernul pune la cale o transformare stupefiantă a Gării de Nord

Gara de Nord, astăzi

Bătrâna clădire a Gării de Nord ar putea fi transformată în mall, calea ferată s-ar putea muta sub metrou, iar Bucureştiul ar putea fi traversat prin subteran de trenuri rapide.

Guvernul vrea să reamenajeze din temelii Gara de Nord, cea mai mare staţie a reţelei feroviare din România şi principala poartă de intrare în Capitală pe calea ferată, iar variantele implică transformarea clădirii în mall, mutarea trenurilor la subsol, cale ferată prin subteran către alte gări din Bucureşti sau mutarea activităţii la Băneasa.

Ministerul Transporturilor a publicat recent o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare, în perioada 2019-2023, care are în prim-plan şi modernizarea Gării de Nord. Autorităţile consideră că astfel ar putea creşte competitivitatea transportului feroviar şi sistemul feroviar român s-ar putea integra mai bine în spaţiul european unic al transporturilor. Guvernul mai crede că Gara de Nord ar putea deveni un important nod feroviar de tranzit al pasagerilor între Europa şi Asia, în contextul în care există tendinţa de reactivare a „Drumului mătăsii“.

Problema este că, în prezent, Gara de Nord este configurată ca staţie terminus, cu ieşire exclusiv în direcţia nord-vest. Drept urmare, ea nu permite realizarea unui tranzit fluent prin Bucureşti, pe direcţiile est-vest şi nord-sud. Principalele variante de reconfigurare a Gării de Nord luate în considerare de Ministerul Transporturilor vizează schimbarea acestui aspect şi presupun realizarea unor conexiuni feroviare în această staţie pe direcţiile nord-sud şi est-vest.

Tren subteran către est şi sud

Una dintre variantele de reconfigurare a Gării de Nord studiate de autorităţi presupune realizarea unei conexiuni subterane între Gara de Nord şi Gara Obor, care să asigure continuitatea pe relaţia est-vest. De asemenea, este luată în vedere realizarea unei conexiuni parţial subterane între staţiile Gara de Nord şi Bucureşti Progresul, pentru o linie directă nord-sud. Implicit, Gara de Nord va fi transformată din staţie terminus în staţie de trecere. „O astfel de abordare poate rezolva problema fluidizării traficului internaţional şi naţional pe relaţiile est-vest şi nord-sud, dar prezintă dezavantajul unor costuri ridicate de construire a conexiunilor subterane intraurbane“, atrage atenţia Ministerul Transporturilor.

O nouă gară centrală, la Băneasa

O variantă alternativă, propusă în cadrul unui studiu realizat de Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti, vizează construirea unei noi gări centrale pe un amplasament apropiat de cel al staţiei Bucureşti Băneasa.

„Această variantă elimină necesitatea conexiunii subterane est-vest, dar generează alte costuri suplimentare pentru reconfigurarea reţelei de linii în zona Pajura-Chitila, coroborat cu relocarea (eventual parţială) a facilităţilor tehnice de compunere/descompunere şi pregătire a trenurilor de călători“, subliniază reprezentanţii Ministerului.

Gară sub metrou

Cea mai îndrăzneaţă variantă de reconfigurare a Gării de Nord a fost înaintată de un colectiv al Centrului de Excelenţă în Urbanism (CEP) din cadrul Universităţii de Arhitectură. Aceasta presupune construirea a două terminale, dintre care unul sub metroul Gării de Nord.

Astfel, Terminalul principal A va fi conceput ca staţie terminus la nivelul solului, pe un amplasament situat la nord de podul Grant.

În schimb, Terminalul secundar B va fi realizat în subteran pe amplasamentul actual al Gării de Nord şi va fi conceput ca staţie de trecere pentru trenurile în tranzit pe direcţiile nord-sud şi est-vest. Având în vedere traseul metroului, liniile de cale ferată vor trebui să coboare în subteran până la cota -28,50 metri, astfel încât să treacă pe sub tunelurile de metrou care se află la cota -15 metri.

Cele două terminale ar urma să fie conectate printr-o linie de tip monorail, supraterană, care să asigure transferul rapid al pasagerilor între terminale, precum şi accesul facil la reţelele de transport public urban (tramvaie, autobuze, metrou) prin nodul intermodal de la pasajul rutier Basarab.

Gara de Nord ar putea deveni o fabrică de bani

Cea mai îndrăzneaţă variantă de reconfigurare a Gării de Nord presupune, de asemenea, că actuala clădire, care are statut de monument istoric, va fi conservată, iar în jurul ei vor exista un mall şi birouri. Astfel, pe amplasamentul actual al staţiei ar urma să fie construit un centru comercial şi administrativ modern şi multifuncţional.

Unul dintre avantajele acestui proiect este că vor exista oportunităţi uriaşe de dezvoltare imobiliară pe terenurile din zonă, care vor fi eliberate prin relocarea la subsol a liniei ferate. Calculele preliminare arată că beneficiile potenţiale sunt suficient de consistente încât să susţină investiţia de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, susţine Ministerul Transporturilor. Ţinând cont de faptul că zona este una centrală, preţul terenului va fi unul destul de ridicat.

„Practica internaţională că o astfel de abordare ar fi posibilă prin înfiinţarea unei companii de tip joint venture pentru realizarea proiectului, care să reunească entităţi precum bănci, companii de dezvoltare imobiliară, administratorul infrastructurii feroviare şi alte entităţi interesate. CFR SA ar participa în această companie cu terenurile puse la dispoziţie pentru proiectele adiacente de dezvoltare imobiliară”, arată Ministerul Transporturilor.

Această companie ar putea să asigure finanţarea şi realizarea investiţiei de modernizare a staţiei Bucureşti Nord, împreună cu finanţarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare imobiliară aferente. Compania ar urma să asigure în continuare exploatarea şi valorificarea proiectelor de dezvoltare imobiliară, în scopul de a realiza recuperarea investiţiei realizate.

Strategie de modernizare a infrastructurii feroviare - Gara de Nord