Europa riscă pierderi de 1,3 trilioane de euro fără incluziune digitală. Care este situaţia în România
0Lipsa competențelor digitale și accesul inegal la servicii de internet afectează sănătatea, educația și încrederea în instituții, punând în pericol competitivitatea și coeziunea socială în Europa, potrivit unui raport recent care vorbeşte despre un decalaj digital de 1,3 trilioane de euro.
Europa se confruntă astăzi cu un decalaj digital evaluat la 1,3 trilioane de euro, un cost uriaș ce riscă să slăbească economia, reziliența socială și chiar fundamentul democratic al continentului. Raportul „Conexiune între comunități”, publicat de Vodafone, atrage atenția că diviziunile digitale, adică lipsa de competențe, acoperirea insuficientă și accesul inegal la tehnologie, au devenit o vulnerabilitate strategică pentru Uniunea Europeană.
Deși conectivitatea a ajuns să fie percepută la fel de vitală ca electricitatea sau încălzirea, milioane de cetățeni rămân excluși din spațiul digital. Aproape jumătate dintre europeni nu dețin competențe digitale de bază, iar una din cinci gospodării rurale nu are acces la rețele 5G, arată datele pentru anul trecut. În lipsa unor măsuri urgente, Uniunea Europeană riscă să piardă 1,3 trilioane de euro din PIB până în 2033.
Efectele sociale ale excluziunii digitale
Consecințele decalajului digital se resimt în viața de zi cu zi. Persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu stăpânesc competențele necesare interacționează mai greu cu sistemele de sănătate și sunt de 1,5 ori mai predispuse să apeleze la serviciile de urgență, ceea ce generează costuri suplimentare.
Educația este un alt domeniu vulnerabil, pentru că școlile cu resurse digitale limitate nu reușesc să formeze competențe solide, iar tinerii fără acces la sprijin digital au șanse de două ori mai mici să își dezvolte abilități necesare pentru viața profesională. În lipsa acestora, nivelul de trai și implicarea socială rămân reduse. Totodată, excluderea digitală afectează participarea democratică: cetățenii care nu sunt conectați tind să se implice mai puțin în procesele decizionale, ceea ce erodează încrederea în instituții.
Raportul subliniază că diferenţa urban-rural rămâne puternică: în zonele îndepărtate lipsa infrastructurii frânează dezvoltarea serviciilor locale, iar acolo unde rețeaua 5G este prezentă, absența tehnologiei 5G limitează utilizarea unor aplicații critice.
De asemenea, discrepanța dintre generații este vizibilă. În timp ce 70% dintre tinerii de 16-24 de ani au competențe digitale de bază, doar 28% dintre persoanele de peste 65 de ani dețin astfel de abilități. IMM-urile europene, motorul economiei, sunt și ele rămase în urmă: doar una din cinci companii mici sau mijlocii este digitalizată. Dacă acest decalaj ar fi redus, PIB-ul UE ar putea crește cu încă 628 de miliarde de euro.
Toate aceste diferențe creează un efect cumulativ, asemănat cu un „bulgăre de zăpadă”, deoarece lipsa digitalizării frânează creșterea economică, amplifică inegalitățile educaționale și aprofundează diferențele regionale, ceea ce pune presiune pe bugetele publice și reduce stabilitatea democratică.
România, conectivitate bună, dar nivel scăzut de competenţe digitale
Raportul oferă și câteva exemple de bune practici care demonstrează potențialul incluziunii digitale.
În Germania, digitalizarea a adus companiilor un plus de 28 miliarde de euro în profit operațional în 2023, iar extinderea rețelei a adăugat 5 miliarde de euro la PIB. În Portugalia, firmele digitalizate plătesc salarii cu 37% mai mari, în timp ce în țările nordice alfabetizarea digitală ridicată se corelează direct cu încrederea sporită în instituțiile publice.
Irlanda a reușit, prin inițiativa Gigabit Hub, să aducă internet de mare viteză în zone rurale, susținând astfel IMM-urile și telemunca.
România se regăsește şi ea printre statele cu infrastructură de conectivitate relativ bună. În raportul „Digital Decade Country Report 2025”, se arată că infrastructura fixă de internet este bine dezvoltată și că România își consolidează poziția în tehnologii critice, precum semiconductoarele și quantum computing, însă rămâne, continuare, printre ţările în care competenţele digitate ale populaţiei sunt sub nivelul european.
Cu toate acestea, pentru România, proiecțiile arată că atingerea nivelului mediu european de digitalizare până în 2027 ar putea contribui cu 3% la PIB, echivalent cu bugetul anual alocat educației.
Se încarcă comentariile...
