Sondaj INSCOP: 8 din 10 români sunt pro UE şi NATO. Câți percep Uniunea Europeană drept un factor de constrângere
0Cel mai recent sondaj INSCOP arată că românii susţin majoritar apartenența la UE și NATO, deşi există și percepții critice privind limitarea independenței naționale, şi, de asemenea, sunt pentru digitalizare, ca soluţie pentru reducerea birocrației.
Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Polithink, în perioada 4-10 august 2025, arată că românii rămân ferm ancorați în spațiul euroatlantic, dar percep uneori apartenența la UE ca o limitare a independenței naționale. În același timp, cei mai mulţi dintre intervievaţi susţin că digitalizarea serviciilor publice ar putea fi o soluţie pentru eliminarea birocraţiei, dar, în lipsa unei educaţii digitale, a accesului limitat la aceste servicii şi a voinţei politice, aşteptările lor depăşesc posibilităţile reale ale actualelor sisteme.
Politica externă
Potrivit sondajului, 78,9% dintre români cred că România ar trebui să se îndrepte din punct de vedere al alianțelor politice și militare către Vest (UE, SUA, NATO) în timp ce doar 7,8% optează pentru Est (Rusia, China), iar 13,3% nu au o opinie.
Pe eşantioane, sprijinul pentru Vest este mai ridicat în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu venituri ridicate.
„Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune”, a spus Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Apartenența la UE și NATO, evaluată pozitiv
Potrivit aceleiaşi surse, 83,3% dintre români consideră pozitivă apartenența la Uniunea Europeană, în timp ce doar 12,4% consideră că aceasta nu ne aduce nimic bun. Susținerea este mai mare în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al celor cu venituri ridicate.
La fel, 83,7% dintre respondenți evaluează pozitiv apartenența României la NATO, în timp ce11,7% ar prefera ieșirea din Alianță.
Suportul cel mai ridicat pentru NATO vine din partea votanților USR, a persoanelor de peste 60 de ani, a celor cu studii superioare și a locuitorilor din București.
Interese naționale și relația cu Uniunea Europeană
Sondajul arată că românii rămân atașați de ideea suveranității: 84,6% cred că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când acestea contravin regulilor UE, chiar dacă riscă să își diminueze beneficiile de membru.
De asemenea, 65,7% consideră că puterea de decizie a statelor membre ar trebui să crească în detrimentul instituțiilor comunitare, această percepție fiind împărtășită în special de votanții AUR, în timp ce respondenții cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai reticenți.
În privința raportului dintre apartenența la UE și independența națională, opiniile sunt împărțite: 52,4% consideră că Uniunea nu limitează independența României, dar 38,1% au percepția contrară.
„Majoritatea românilor (52,4%) afirmă că apartenența la UE nu limitează independența națională. Este un semn clar de încredere în integrare și de acceptare a ideii de «suveranitate prin cooperare». Însă aproape patru din zece români (38,1%) simt contrariul, percepând Uniunea drept un factor de constrângere. Această proporție este suficient de mare pentru a genera rezistență politică față de orice inițiativă «impusă de la Bruxelles»”, a declarat Carmen Mitrea, coordonator de cercetare la Polithink.
Dorința de digitalizare: între așteptări și realitate
Pe partea de digitalizare, sondajul arată un decalaj clar între dorințele cetățenilor și oferta instituțională.
„Aproape jumătate dintre respondenți au folosit servicii publice online, iar majoritatea consideră că digitalizarea ar reduce birocrația, ceea ce arată o așteptare socială puternică pentru modernizarea administrației. Nivelul relativ scăzut de utilizare, corelat cu percepția clar pozitivă, indică un decalaj între nevoile cetățenilor și oferta instituțională”, a mai explicat Remus Ștefureac.
În timp ce 43,7% dintre români au folosit măcar o dată un serviciu public online (ANAF, pașapoarte, ghișeul.ro), 56,1% nu au apelat niciodată la astfel de soluții indică sondajul realizat în august 2025.
Principalele motive care i-au determinat pe români să folosească serviciile online au fost: evitarea aglomerației (22%), rapiditatea (11,4%), accesul la orice oră (11,2%).
Pe de altă parte, obstacole majore invocate pentru a nu folosi serviciile online sunt: lipsa educației digitale (45,7%), lipsa voinței politice (32,8%) și lipsa resurselor financiare (15,5%).
Sondajul mai arată că 72,8% dintre respondenți cred că digitalizarea instituțiilor publice ar reduce birocrația, iar 73,6% ar folosi un portal unic digital pentru interacțiunea cu toate instituțiile statului.
Întrebați care domenii ar trebui digitalizate cu prioritate, 49,3% au indicat sănătatea, urmată de educație (29,9%) și relația cu primăria (22,6%).
Institutul de sondare INSCOP este deținut de sociologul Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca, iar datele pentru acest sondaj au fost culese în perioada 4-10 august 2025.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Se încarcă comentariile...
