Bunicii devin digitali. „Vreau să învăț ca să comunic mai ușor. Nepoții râd de mine”
0Un program care se adresează persoanelor 65+ le-a deschis seniorilor izolați digital o lume de care cei mai mulți se temeau. Acum fac achiziții online, plătesc facturi, țin legătura cu familia, dar și cu foști colegi din tinerețe, și au învățat cum să se ferească de capcanele escrocilor.
Proiectul „Conectăm Generații în lumea digitală”, aflat la a doua ediție, le permite seniorilor să țină pasul cu tehnologia. Este demarat de Fundația Regală Margareta a României și derulat împreună cu mai multe asociații partenere, iar pentru acest an ținta este ca 1.000 de seniori să beneficieze de ateliere gratuite de educație digitală.
O bună parte dintre cursanți află de această posibilitate atunci când apelează Telefonul Vârstnicului (la numărul 0800 460 001) pentru diverse alte probleme, alteori vestea se duce de la seniorii care au beneficiat de astfel de cursuri către alte persoane cu care intră în contact, sau organizațiile non-guvernamentale partenere ale Fundației Regale Margareta a României multiplică informația.
Cert este că există cerere, necesitatea este evidentă, la fel și nevoia ca alte și alte entități să se angajeze într-un astfel de demers. De ce? Pentru că digitalizarea este ca un tren care trece foarte repede prin gară, celor mai tineri fiindu-le ușor să-l prindă. În schimb, bunicilor le este din ce în ce mai greu, iar dacă-l pierd se izolează și mai tare decât se întâmplă oricum odată cu înaintarea în vârstă, explică directorul Fundației Regale Margareta a României, Mugurel Mărgărit.
Datele Eurostat arată că în 2024, la nivelul UE, doar 34% dintre bărbații și 25% dintre femeile între 65 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, față de aproape 70% dintre tinerii între 16 și 24 de ani. Institutul Național de Statistică menționa că doi din 10 români peste 55 de ani nu au folosit niciodată internetul. Nu o fac de teama de escrocheriilor online (47%), lipsa cunoștințelor (46%), lipsa de sprijin în utilizare (41%) și dificultatea folosirii echipamentelor (36%), conform unui studiu realizat înainte de pandemie, în 2019, de Asociația SenioriNet.
Inițiativele de a-i familiariza pe vârstnici în folosirea telefoanelor smart și a altor dispozitive care ne conectează la nivel global s-au înmulțit în pandemie, când izolarea ne-a afectat pe toți, însă pe seniori cu precădere.
Unde se desfășoară cursurile, ce învață cursanții
Atelierele din cadrul proiectului „Conectăm Generații în lumea digitală” au loc în București și alte 15 localități: Arad, Bacău, Baia Mare, Câmpia Turzii, Turda, Buciumeni, Nucet, Galați, Baia de Fier, Hobița, Polovragi, Târgu Jiu, Sighișoara, Sibiu, Turnu Măgurele. Se desfășoară după o structură clară, realizată prin programul Hi Digital al Fundației Vodafone de educare a persoanelor vârstnice, iar formatori sunt 22 voluntari, 10 dintre ei seniori activi la nivel local.
Se pleacă de la realitatea că cei mai mulți seniori nu cunosc setările de bază ale aparatului pe care-l dețin, așa că formatorul, sau multiplicatorul digital, cum i se mai spune în proiect, îi explică fiecărui cursant în parte, pas cu pas, adaptat pe modelul de telefon pe care-l deține: cum să inițieze apeluri și mesaje text; cum să realizeze fotografii și să le stocheze în cloud; cum să acceseze internetul și să navigheze online; cum să folosească e-mail-ul și alte aplicații de comunicare; cum să facă achiziții online sigure; cum să folosească cele mai populare rețele sociale online; cum să gestioneze plățile și conturile bancare direct de pe telefonul mobil etc..
La fiecare curs, care se desfășoară săptămânal sau chiar de două ori pe săptămână (cursul este structurat în opt astfel de ateliere), participă grupe de cel mult 10-15 cursanți astfel încât formatorii să interacționeze cu fiecare senior în parte.
„În pandemie s-a accelerat foarte tare procesul de digitalizare. Școala a trecut în online, s-a mers foarte mult pe cumpărături online, administrațiile publice locale au început să se digitalizeze, și - cel puțin la nivel de București, din ce știu eu - digitalizarea aceasta a fost accelerată. Noi încâ de atunci eram preocupați de seniori, care în pandemie au fost destul de izolați și au fost cei care au avut restricții majore legate de ieșitul din casă, și am avut atunci proiecte pentru ei. Dar ce am realizat a fost că acest tren al digitalizării este unul care se mișcă foarte, foarte repede pentru întreaga societate românească, dar pe care ei riscă să-l piardă. Pentru că știm de la beneficiarii noștri că o bună parte dintre ei, chiar dacă au smartphone-uri, nu folosesc internetul, nu folosesc aplicații care să le fie utile, nu fac comenzi online, în principal pentru că spun că nu știu cum să facă asta sau spun că le este teama de a fi păcăliți în online sau, pur și simplu, o bună parte dintre ei refuză ideea de internet și de online. Cel mai adesea, tocmai din această necunoaștere, adică merg pe principiul <nu mă pricep la asta, prefer să nu mă bag. Nu îmi trebuie mie, găsesc eu o altă modalitate să-mi rezolv probleme>”, a explicat Mugurel Mărgărit de la ce s-a pornit.
Încet, încet, seniorii și-au dat însă seama că pentru orice schimbare de act au nevoie de o programare online, că pentru majoritatea instituțiilor nu mai găsești un număr de telefon pe care să-l apelezi și să-ți rezolvi o problemă. Peste toate, seniorii au simțit că-și pierd din prietenii cu care nu mai pot lua ușor legătura, acei prieteni pe care i-au regăsit foarte ușor, și încă alții cu care nu mai ținuseră legătura, poate, din tinerețe, odată ce au învățat să acceseze diverse rețele de socializare.
„Bineînțeles, mai avem și seniorii care au familie în afară țării, oameni ai căror copii au plecat în afara țării și care nu mai au contact cu aceștia decât prin telefon, și care au, eventual, nepoți pe care nu i-au văzut poate niciodată. Și faptul că pot să învețe să folosească aplicațiile acestea prin care pot să facă videocall-uri, WhatsApp, Zoom și așa mai departe, pentru unii dintre ei înseamnă că pot să se reconecteze la familia din străinătate”, a adăugat Mărgărit.
Cât de mare este pentru seniori nevoia de a-și rezolva probleme diverse au constatat-o voluntarii în primul rând prin Telefonul Vârstnicului, apelat anual de peste 5.000 de persoane. „De la aceștia noi luăm pulsul nevoilor pe care le-au”, a mai spus directorul Fundației.
Cursurile au fost astfel adaptate la necesitățile seniorilor care aveau nevoie puțin sau deloc de Word și Excel, în schimb trebuia să comunice cu medicul de familie, de exemplu. Astăzi pentru mulți a devenit ușor să folosească până și aplicațiile care utilizează AI, de care întreabă, pe care vor să le deslușească. Sunt curioși să afle de asemenea ce alte funcții vor avea generațiile viitoare de telefoane smart, folosesc hărțile digitale, care sunt corelate cu transportul în comun- știu când vine un anume autobuz, când vine tramvaiul etc..
Ce au mai reușit aceste cursuri a fost să aducă împreună oameni care și-au descoperit și alte puncte comune. „Produsul secundar al acestor ateliere a fost că ei au început să formeze grupuri și mici comunități între ei. Și asta a fost absolut extraordinar, pentru că cumva nu ne-am gândit la faptul că dăm și o funcție de socializare acestor ateliere și ne-am bucurat să vedem că ei rămân ca grup, că vorbesc cu trainerul și zic <Dar când ne mai întâlnim?>, <Dar poate mai stăm și la un suc.>”, a mai relatat Mugurel Mărgărit.
Vestea despre cursuri a circulat repede, iar cererea a ajuns să fie mare. „Noi am realizat că nu putem să facem lucrurile singuri și am dezvoltat de-a lungul timpului o rețea de parteneri în țară, alte organizații neguvernamentale, cu care colaborăm în multiple proiecte. Și, practic, anul acesta ne folosim de alte 15 organizații neguvernamentale, parteneri din țară, astfel încât să ajungem la o mie de seniori care să fie instruiți în aceste cursuri. Și, da, cererea a început să fie mai mare. (...) Ce sperăm este să putem să extindem această rețea din țară la alte organizații și să putem să multiplicăm cursurile din București, să avem mai multe grupe în fiecare săptămână. Dar realitatea este că Fundația Regală este o organizație din sfera socială care se ocupă și de seniori. Noi sprijinim și copii și tineri talentați și nu suntem neapărat noi cei care suntem specializați în cursuri. Noi încercăm să găsim soluții și să legăm soluțiile acestea de seniori. Pentru că este esențial ca seniorii să învețe aceste servicii. Societatea românească nu o să dea înapoi. Ei trebuie să prindă acest tren și să continuăm să îmbunătățim aceste cursuri și să le adaptăm pe prioritățile actuale”, a adăugat Mărgărit.
„Starea de spirit se îmbunătățește când sunt felicitată de ziua de naștere”
Cursanții care au intrat în sală știind extrem de puține lucruri, unii cu o teamă recunoscută de a deschide telefonul, sunt astăzi dornici să afle ce altceva mai pot face cu dispozitivul care le-a deschis o lume nouă. Elena are 71 ani și este din Maia Mare. A avut o viață profesională foarte activă. Inginer de profesie, a lucrat spre finalul carierei în domeniul formării profesionale. Cu toate acestea, a întâmpinat dificultăți în folosirea dispozitivului. Cele mai mari obstacole le consideră a fi lipsa de cunoștințe în domeniu și complexitatea telefonului. „Are multe funcții pe care nu le înțeleg. Nepoții mă ajută, dar mai rar. Nu au răbdare să îmi explice. Râd de mine. Vreau să învăț ca să comunic mai ușor”, a mărturisit Elena.
Și-a propus să învețe să facă fotografii și să filmeze, să își facă cont pe o rețea de socializare, să învețe să cumpere online și să-și plătească facturile. „Și să câștig timp, să comunic mai ușor, să îmi fac prieteni, să găsesc informații mai repede”, a adăugat „eleva”, mărturisind că și-a făcut și prieteni cu ocazia acestor cursuri și ș-ar dori să repete experiența.
Poveștile sunt parcă trase la indigo. Maria (73 ani, din Baia Mare) a lucrat la spitalul județean. A avut o viață activă. Astăzi are însă nevoie de curaj pentru a explora funcțiile telefonului. Îi este teamă să nu facă greșeli și mărturisește că întâmpină greutăți pentru faptul că nu înțelege limba engleză. Copiii încearcă să o ajute, dar nu prea le permite timpul. Cel mai mult își dorește să învețe să trimită mesaje scrise sau audio, să plătească facturile și să trimită index-ul pentru facturile de utilități. La sfârșitul cursului le bifa deja pe toate, plus faptul că a întâlnit „oameni deosebiți” și că a avut posibilitate să învețe „fără să râdă nimeni de mine”, după cum a mărturisit.
„Mi-am dorit să capăt mai multă încredere în mine când folosesc tehnologia și să nu mă mai tem că greșesc”, este o altă mărturie, a unei cursante în vârstă de 79 ani, din Gorj. A fost croitoreasă, iar prin prisma meseriei a interacționat cu foarte multă lume. „Înainte de pensionare, viața mea era foarte activă și plină de responsabilități. Fiind croitoreasă, fiecare zi era diferită, dar mereu plină”, a transmis cursanta. Telefonul cu ecran tactil a atras-o dintotdeauna, însă i-a fost teamă să nu cumva să facă ceva greșit. Au ajutat-o copiii și nepoții, uneori a apelat și la vecini, însă a evitat să abuzeze. Cursul i-a oferit șansa de a învăța să folosească aparatul foto, What App și Google, iar asta și-a dorit mult. Acum este convinsă că va comunica mult mai ușor cu familia și va avea mult mai multă autonomie.
Rodica (74 ani, din Galați) a lucrat în trei domenii de activitate – sănătate, comerț și justiție – și, crescând singură trei copii, mărturisește că nu a avut prea mult timp pentru propriile nevoi, considerând că prioritatea este să le ofere copiilor condiții să-și definitiveze studiile. La cursuri a venit din dorința de a învăța să folosească telefonul fără ajutor. Nu cunoaște limba engleză și din acest motiv spune că a întâmpinat ceva probleme. La fel, anumite semne grafice au fost mai dificil de învățat și de asemenea i-a fost greu să scape de teama că apasă „pe ce nu trebuie”. La finalul cursului toate însă au dispărut. Acum ține ușor legătura cu familia și cu prieteni pe care-i vede mai rar față în față, dar cu care comunică prin intermediul telefonului. „Starea de spirit se îmbunătățește când sunt felicitată de ziua mea de naștere sau de nume, de către rude sau foști colegi de serviciu”, a mai mărturisit cursanta.
Despre independența pe care le-o oferă faptul că pot să-și rezolve multe nevoi de zi cu zi de acasă, că pot să verifice informații, că pot să țină legătura cu prietenii și familia doar deschizând telefonul au vorbit aproape toți seniorii în mărturiile lor. La fel, foarte mulți au apreciat că au primit informația în ritmul lor și că au putut pune întrebări fără să se teamă că sunt nepotrivite. Mulți au recunoscut că au avut nevoie de curaj pentru a se înscrie la un astfel de curs, spunând inițial că tehnologia nu e de ei.
Se încarcă comentariile...
