Efervescenţă între distribuitorii de gaze: Gaz Sud vrea să depăşească Congaz într-un an. Noi achiziţii şi fuziuni sunt aşteptate în România

Gaz Sud intenţionează să depăşească rivalul Congaz într-un an de zile, pentru a ajunge al treilea distribuitor de gaze naturale ca mărime din România, a declarat pentru „Adevărul” Alexandru Bucsă, directorul general al grupului de companii Gaz Sud – Grup Distribuţie Reţele.

Grupul a convenit recent cu Petrom cumpărarea distribuitorului Petrom Distribuiţie Gaze, ceea ce ar crea o entitate cu vânzări de 30 de milioane de euro anual. „Tranzacţia nu e încă realizată. Am început să lucrăm pentru a depune documentele la Consiliul Concurnţei, spre sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie sper să obţinem avizul. După obţinerea acestuia, vom integra Petrom Distribuţie Gaze. Nu intenţionăm să facem concedieri, sunt alte costuri de eficientizat”, a afirmat Bucşă.

Petrom Distribuţie Gaze a fost înfiinţată în 2007, când legislaţia românească a fost aliniată celei europene. La sfârşitul anului trecut, reţeaua Petrom Distribuţie Gaze avea o lungime totală de circa 1.000 kilometri şi deservea peste 21.000 de clienţi, în principal localizaţi în zonele învecinate oraşelor Bucureşti şi Timişoara.

Înfiinţate în 2001, companiile Gaz Sud şi GDR au ca obiect de activitate distribuţia, comercializarea combustibililor gazoşi, dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a serviciilor conexe. Companiile operează o reţea de aproximativ 700 de km, care deserveşte circa 22.500 de clienţi din zonele limitrofe Bucureştiului, dar şi din oraşe ca Rosiorii de Vede şi Siret.

Congaz, de vânzare

Preţul de achiziţie nu e cunoscut, însă Congaz, care aprovizionează 50.000 de clienţi în judeţul Constanţa, a fost scoasă la vânzare pornind de la 45 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că piaţa evaluează Petrom Distribuţie Gaze la 20-22 milioane de euro.

Bucşă a spus că pregăteşte noi achiziţii, însă a refuzat să precizeze ce firme vizează. El a spus, însă, că mai sunt distribuitori independenţi în jurul Bucureştiului, în câteva oraşe, precum Pipera-Băneasa, Otopeni sau Bolintin. „Poate la una are rost proximitatea, poate în alta se dezvoltă o zonă industrială. În jurul Bucureştiului se dezvoltă zone industriale sau de logistică, mai mici, desigur, dar faţă de altele se dezvoltă”, a spus Bucşă.

Gaz Sud pariază şi pe turismul de la Moeciu, unde este distribuitor. „La Moeciu oamenii se încâlzesc acum pe lemne, oamenii trebuie să îşi schimbe mentalitatea. Dar e zonă turistică şi ne aşteptăm ca numărul clienţilor să crească”, a spus el.

„Distribuţiile de gaze se vor consolida exact ca-n sectorul benzinăriilor independente. Vor mai fi maxim zece. S-ar putea să vină un fond mare de investiţii sau un producător de gaze în România”, a mai completat directorul Gaz Sud.

„O maşină germană costă la fel în Germania şi în România”

În privinţa liberalizării preţurilor la gazele naturale, Bucşă a spus că distribuitorii de gaze naturale sunt la fel de afectaţi ca şi industria, deoarece e posibil ca în urma facturilor mai mari mai mulţi oameni să nu mai poată plăti, ceea ce ar însemna acumularea de datorii către distribuitori şi furnizori. Pe de altă parte, el spune că liberalizarea trebuie făcută, din moment ce a fost agreată cu instituţiile internaţionale. „O maşină germană costă la fel şi în Germania şi în România, nu contează că suntem mai săraci”, a spus el.

„De când se ştia de liberalizare? Din 2007. Dacă se făcea câte 3-4% pe an de atunci, din 2008, era mai uşor. Asta e ca îngrăşatul porcului în Ajun, tipic românesc”, a mai afirmat el.

„Gazul de şist va deveni o monedă în curând”

În privinţa gazelor de şist, oficialul Gaz Sud spune că, la fel ca orice altă resursă naturală, acestea trebuie exploatate, din moment ce vor produce locuri de muncă,  venituri la buget şi contribuie la independenţa energetică a ţării. „Aşa cum s-au dezvoltat Ploieştiul cu petrolul şi Mediaşul cu gazele, tot aşa se vor dezvolta şi zonele de unde se vor extrage gaze de şist”, a mai completat el. El a avertizat, însă, că trebuie pusă în ordine legislaţia şi un nivel corespunzător al redevenţelor. Dar pe de altă parte, trebuie luate toate măsurile pentru asigurarea fondurilor neesare pentru protecţia mediului, înainte, în timpul şi după epuizarea zăcămintelor.

De asemnea, Bucşă estimează că şi statele care se opun acum exploatării gazelor de şist, precum Franţa şi Austria, vor ajunge în timp să le permită, deoarece tehnologia evoluează şi pe măsură ce se epuizează gazele convenţionale iar preţul va creşte, tot mai multe state din lume „vor da drumul gazelor de şist”.

„Gazul de şist va deveni o monedă în curând”, a avertizat Bucşă.