După șocul fiscal de anul trecut, IT-ul cere stabilitate: Nu mai creșteți taxele

Patronatele din IT cer Guvernului să nu crească fiscalitatea, într-un moment în care industria IT se ajustează după eliminarea integrală și abruptă a facilităților fiscale, la finalul anului trecut.

Patronatele din IT cer Guvernului să nu crească fiscalitatea. Foto arhivă

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) atrage atenția asupra necesității unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și investiții, argumentând că, „în contextul unei presiuni bugetare ridicate, soluțiile sustenabile vin din digitalizare, eficiență administrativă, colectarea eficace a taxelor existente și stimularea inițiativei private, nu din creșteri suplimentare de taxe”.

Într-un comunicat remis presei, patronatul spune că România are nevoie de o abordare strategică, într-un mediu internațional marcat de incertitudini și că o eventuală creștere a poverii fiscale interne nu ar face decât să dubleze efectele șocurilor externe și să vulnerabilizeze exact sectoarele care pot contribui la stabilitate și dezvoltare.

„Dezvoltarea trebuie să devină direcția principală a politicilor publice. Economia românească are nevoie de deschidere, digitalizare și încredere. Politicile de suprataxare sunt de fapt presiuni suplimentare asupra contribuabililor care deja susțin bugetul de stat, alimentează spirala inflaționistă și frânează potențialul de creștere. Pentru cetățeni, supraimpozitarea companiilor înseamnă scumpiri și putere de cumpărare mai mică. De asemenea, taxarea suplimentară a muncii, deja excesivă, este dovedit că are ca efect încetinirea creșterii economice, și așa la nivel scăzut”, a declarat în comunicat președintele ANIS, Edward Crețescu.

Potrivit studiului de industrie ANIS, lansat în octombrie 2024, industria IT&C este una dintre cele mai performante componente ale economiei naționale:

• A generat în 2023 aproape 8% din PIB și un excedent comercial de peste 20 de miliarde EUR în ultimii 5 ani;

• Impactul total (direct, indirect și indus) în PIB ajunge la 14,16%, echivalentul a peste 45 miliarde EUR;

• Este al doilea cel mai mare contributor la bugetul public, cu o contribuție sectorială totală cu 33% peste media națională;

• Are cele mai ridicate contribuții sociale per angajat din economie: peste 55.000 lei/an/angajat la nivelul anului 2023;

• Este singurul sector economic cu o productivitate orară a muncii peste media Uniunii Europene.

Creșterea fiscalității ar duce la migrarea forței de muncă

Patronatele atrag atenția că „o potențială creștere a fiscalității într-un moment în care industria IT se ajustează după eliminarea integrală și abruptă a facilităților fiscale, la finalul anului trecut, este o măsură profund contraproductivă”.

În opinia asociației, România riscă să își saboteze unul dintre motoarele economice funcționale și orientate către viitor, în condițiile în care creșterea taxelor ar genera efecte negative în lanț, precum:

• Reducerea atractivității pentru investiții străine directe, într-un moment în care alte țări din regiune adoptă politici de susținere a digitalizării;

• Migrarea forței de muncă înalt calificate către piețe mai competitive sau conversia forței de muncă actuale spre freelancing sau contracte externe;

• Vulnerabilizarea start-up-urilor și a companiilor aflate în fază de creștere, întrucât nu dispun de resurse pentru a absorbi șocuri fiscale;

• Scăderea contribuției sectorului la veniturile bugetare pe termen lung, ca efect al contractării activității și al reducerii marjelor de profit.

Autosabotare?

Potrivit asociației, continuarea unor politici în această direcție, „cu noi poveri fiscale, reprezintă o autosabotare, și o frânare a activității economice și a industriilor care funcționează”.

„Avem nevoie de un nou contract între stat și mediul economic, bazat pe cheltuirea responsabilă a banului public și reducerea risipei, combaterea evaziunii fiscale prin digitalizare, creșterea absorbției fondurilor europene, predictibilitate fiscală și sprijin susținut pentru sectoarele care inovează și creează valoare adăugată.

Soluția nu este în taxare suplimentară. Este în digitalizare, eficiență și parteneriat”, se menționează în documentul citat.

Măsurile propuse de ANIS

În acest sens, ANIS propune un set de măsuri prioritare:

• Accelerarea implementării proiectelor majore de transformare digitală finanțate prin PNRR și, pe termen mediu-lung, asigurarea sustenabilității acestor investiții printr-o anvelopă financiară dedicată la nivelul bugetului de stat;

• Încurajarea adopției tehnologiei în mediul public și cel privat, prin stimulente care facilitează integrarea soluțiilor digitale la nivelul sectoarelor esențiale și economiei în ansamblu;

• Adoptarea unui pachet integrat de politici publice pentru susținerea inovației și adoptării accelerate a noilor tehnologii;

• Investiții în dezvoltarea competențelor digitale – de la alfabetizare digitală până la formare specializată – pentru a asigura adecvarea forței de muncă la nevoile economiei viitorului.

„România are deja la dispoziție instrumente pentru finanțarea dezvoltării – începând cu fondurile europene nerambursabile. Cu un grad de absorbție încă modest și întârzieri majore în implementarea proiectelor de digitalizare și infrastructură, este esențial să accelerăm utilizarea acestor resurse. Creșterea capacității administrative și prioritizarea investițiilor cu impact economic real pot aduce fonduri substanțiale la buget, fără a pune presiune suplimentară pe contribuabili.

România nu își permite să piardă trenul competitivității digitale și economice, iar taxarea nu este o strategie de dezvoltare. Avem o fereastră de oportunitate - să alegem măsuri care activează inițiativa, atrag investiții și creează valoare în mod sustenabil”, susține patronatul.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 150 de companii membre.

Ce facilități fiscale au avut IT-iștii

Pe 30 decembrie 2024, Guvernul României a adoptat OUG nr. 156/2024, cunoscută și ca “ordonanța trenuleț”, ce prevede o serie de modificări fiscale importante, printre care și eliminarea totală a facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, personalul din aceste sectoare este impozitat la fel ca ceilalți angajați din România.

Beneficiile acordate anterior au fost complet anulate:

- Scutire de impozit pentru salariul brut de până la 10.000 lei/lună

- Impozitare cu 10% numai pentru suma care depășea 10.000 lei brut

- Cota redusă de CAS (pensie) 20,25% pentru venitul brut de până la 10.000 lei

- Cota standard de CAS 25% pentru suma care depășea 10.000 lei

Prin urmare, salariații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar datorează taxe salariale integrale: Impozit pe venit (10%), CAS (25%), CASS (10%). De asemenea, devine obligatorie contribuția la pilonul II de pensii, 4,75% din cota de 25% de CAS, opțiune ce a fost voluntară anterior.

De exemplu, un programator plătit cu 13.000 lei brut în 2024, achita la stat taxe în valoare totală de 4.281 lei și câștiga un salariu net de 8.719 lei. Cu același venit brut, din ianuarie 2025, taxele se aplică în felul următor:

Salariul brut 2025: 13.000 lei

CAS 25%: 3.250 lei

CASS 10%: 1.300 lei

Impozit pe venit 10%: 845 lei

CAM 2.25% (achitată de angajator): 293 lei

Salariu net din februarie 2025: 7.605 lei (mai puțin cu 1.114 lei față de 2024)