Cât de aproape e România de marginea prăpastiei economice? Un expert avertizează că putem ajunge în situația Greciei
0Tot mai îndatorată la dobânzi mari, cu o inflație în continuă creștere și cu o criză a energiei care dă fiori, România se luptă cu aceste pietre de moară care trag în jos economia. Profesor de macroeconomie la UBB Cluj, Liviu Deceanu explică într-un interviu pentru „Adevărul” care sunt riscurile și spune ce ar fi de făcut pentru a preveni o criză economică.
Pe hârtie, economia României arată bine. Crește de la an la an, veniturile atrase la buget sunt și ele în creștere, la fel și investițiile străine. Liviu Deceanu, profesor de macroeconomie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, trage însă un semnal de alarmă și spune că situația este departe de a fi una roz, așa cum de multe ori lasă guvernanții să se întrevadă.
Trei pumnale înfipte în economie
Criza energetică, inflația galopantă și creșterea datoriilor țării sunt principalele probleme. „Netratate”, ele pot duce România pe marginea prăpastiei, așa cum s-a întâmplat în urmă cu un deceniu cu Grecia.
Chiar dacă mesajele transmise de cabinetul Ciucă vor să fie liniștitoare, puterea de cumpărare a populației scade de la lună la lună din cauza inflației de peste 16%. Banca Națională a României a reacționat corect și a urcat dobânda cheie la 6,75%, un record al ultimilor 12 ani. Decizia are însă un dublu tăiș și va afecta creditarea atât pentru populație, cât și pentru companii. Asta înseamnă mai puține investiții și o frână trasă economiei. Nu scapă nici românii care au deja rate la bănci și care plătesc tot mai mult. Însă inflația nu afectează doar România, ci și alte țări europene.
„Trebuie să subliniem: inflația a crescut de la lună la lună nu doar din cauza războiului, care sigur că accentuează orice criză, dar și din cauză că băncile centrale nu au reacționat rapid. Sigur că ele sunt prudente, nu vor să distrugă creșterea economică. Dacă ridică foarte sus rata dobânzii, creșterea economică e afectată. Pe de altă parte, și guvernele sunt de vină pentru inflație, s-au pompat mulți bani în economie începând cu 2008-2010, după criza economico-financiară globală, acea politică «helicopter money» (banii din elicopter), mai ales după pandemie”, explică profesorul.
Perspective sumbre
Perspective sumbre pentru economie sunt date și de rata tot mai mare de îndatorare a României. Liviu Deceanu atenționează că situația poate scăpa de sub control și, chiar dacă România nu se află încă în situația în care se afla Grecia, în lipsa unor măsuri ferme se poate ajunge exact acolo.
„Încă nu aș merge cu comparația până acolo, dar e adevărat că există o tendință în sensul ăsta. Nu știu dacă o să fim o nouă Grecie, dar e o tendință de îndatorare semnificativă. Și asta ar trebui să-i preocupe pe guvernanți și să înceteze risipa bugetară, să facă mai puține împrumuturi și să treacă la o disciplină fermă. E adevărat, e nevoie de bani pentru investiții, iar legea îi obligă să mărească de la anul pensiile, iar până la urmă nu vom putea face astea decât pe datorie. Problema e că toate lucrurile făcute pe datorie se răsfrâng tot asupra noastră în viitorii ani și asupra generațiilor următoare”, este semnalul de alarmă tras de profesorul clujean.
Liviu Deceanu atrage atenția și asupra costurilor tot mai mari la care se împrumută statul român. Iar situația este cu adevărat gravă, spune el.
„Ar mai fi un lucru care trebuie spus legat de România: faptul că ne îndatorăm cu costuri foarte, foarte mari, dobânzile sunt mari. Cine împrumută statul român reclamă, și mă refer aici și la entități din străinătate, și datoria suverană tot crește. Și aici intrăm încet în zona de alarmă portocalie. Nu zic încă roșie, dar portocalie este”, mai spune el.
„Încep să se închidă sau să plece firme, inclusiv străine”
Și asta nu e tot. Din cauza prețurilor imense la gaze și electricitate, multe companii încep să se închidă, iar altele iau în calcul să părăsească România. În tot acest timp, autoritățile se laudă cu investiții precum cea anunțată de Nokian Tyres, dar care reprezintă excepții și sunt mai degrabă investiții ciclice care vin după 2020 și 2021, ani în care pandemia a sufocat economia mondială.
„Cele mai afectate sunt industriile producătoare de mașini, spre exemplu, metalurgia, industria petro-chimică, industria producătoare de medicamente. Încep să se închidă sau să plece firme, inclusiv străine, multe vorbesc deja de delocalizare. Treaba e foarte serioasă, sunt situații în care costurile au crescut și de 10 ori. Sigur, guvernul nu poate să vină cu subvenții, cu ajutoare de stat, pentru că sunt interzise de Uniunea Europeană, prin politica de concurență, deci problema mare sunt prețurile uriașe ale energiei”, mai spune el.
Practic, singurul câștigător al inflației și al prețurilor imense la energie este statul român, pentru că peste 80% din companiile din domeniul energiei sunt ale statului și fac profituri uriașe, adaugă profesorul. Însă totul se poate întoarce împotriva statului, dacă economia va intra în criză.
Liviu Deceanu a vorbit și despre soluțiile din acest moment. Practic, BNR va trebui să lupte cu inflația, iar statul va trebui să reducă cheltuielile bugetare, să crească investițiile, să ducă o politică fiscală predictibilă și să acționeze pentru scăderea prețurilor energiei.
Se încarcă comentariile...
