Marile provocări în 2023 pentru economia României. Avertismentele unui economist
0Creșterea continuă a deficitului bugetar, a deficitului de cont curent și a inflației sunt cele trei mari pericole care amenință stabilitatea macroeconomică a României. „Adevărul“ a discutat cu economistul clujean Flavius Rovinaru despre provocările anului 2023.
Inflația uriașă macină tot mai mult nivelul de trai al populației, iar economia României dă semne de oboseală, într-un context internațional extrem de complicat. Profesorul Flavius Rovinaru, de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, a analizat pentru „Adevărul” situația macroeconomică a României și a vorbit despre riscurile și provocările din 2023, dar și despre atuurile economiei naționale.
Trio-ul care poate da de pământ economia
Creșterea economiei românești a încetinit la 1,3% în ultimul trimestru din 2022, iar semnele nu sunt deloc bune, cu atât mai mult cu cât este de așteptat ca marile economii din Europa de Vest, cele ale Germaniei și Franței, să intre în recesiune, începând de anul viitor. Această scădere ar avea, sunt de acord toți analiștii economici, un efect în lanț și asupra celoralalte economii ale continentului, inclusiv asupra României. În plus, economia României se confruntă și cu propriile probleme, suficient de serioase pentru a periclita stabilitatea macroeconomică a țării.
„La momentul actual cred că pericolul cel mai mare provine din creșterea deficitului bugetar, a deficitului de cont curent și a inflației, fiind pusă în pericol stabilitatea macroeconomică a țării. În ceea ce privește inflația, cred că rolul BNR o să fie determinant în următorul interval de timp și am convingerea că prin măsurile de politică monetară adoptate situația o să se stabilizeze“, consideră profesorul clujean.
Raportat la statisticile BNR, estimarea de scădere a ratei inflației pare să fie posibilă începând cu prima parte a lui 2023. „În privința deficitului bugetar și al celui de cont curent din păcate nu pot să fiu foarte optimist, deoarece la nivelul deciziei guvernamentale nu se întrevăd măsuri de rigoare necesare acestei perioade”, atenționează Rovinaru.
Marile provocări la adresa economiei
Anul 2023 va veni cu o serie de provocări pentru economia României. De felul în care autoritățile vor ști și vor fi capabile să le facă față va depinde echilibrul macroeconomic al țării. Este vorba de o multitudine de provocări de natură internă sau externă, de ordin structural sau funcțional, subliniază profesorul.
„O mare provocare este creșterea productivității și a eficienței economice la nivelul economiei naționale, ca o precondiție a realizării unei viitoare creșteri economice sustenabile. Aș menționa și stimularea investițiilor, asigurarea unui mediu concurențial real, simplificarea reglementărilor și procedurilor care vizează mediul de afaceri, care ar constitui un factor de susținere al acestora ducând la eficiență și performanță“, enumeră Flavius Rovinaru.
Nu în ultimul rând ar fi asigurarea precondițiilor care duc la atingerea unui nivel firesc al dezvoltării sociale și civilizației: acces la educație, acces la servicii performante în domeniul sănătății, dezvoltarea infrastructurii. Acestea pot duce și la eliminarea disparităților regionale caracterizante pentru România, mai arată specialistul clujean.
Dar aceste provocări nu se opresc aici. Un factor-cheie este modul în care va putea statul să oprească exodul forței de muncă și va reuși să-i convingă pe români să rămână în țară.
„Implementarea unor noi politici pe piața muncii, cu rolul de a corela distonanța dintre cererea și oferta de pe acestă piață. Prin acestea se poate acționa inclusiv în sensul reducerii fluxului de emigranți români, a căror plecare a generat probleme în economia românească. O altă provocare constă în creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene”, dă exemplu profesorul Rovinaru.
Atuurile României
Însă România nu este doar pândită de pericole văzute și nevăzute, ci are și propriile atuuri pentru a se dezvolta și pentru a face față provocărilor și problemelor. Profesorul de la UBB a numit câteva dintre ele.
„Cred că putem avea o serie de avantaje în următoarea perioadă, printre care aș aminti investițiile în infrastructură programate prin PNRR, în condițiile în care se realizează o să fie un factor motivant pentru mediul investițional. Ar mai fi salariile mai mici comparativ cu cele din Europa de Vest, în condițiile în care se dorește realizarea unei investiții de tip greenfield sau relocarea de activități. Și aș aminti tot aici zonele de specializare nișată, în jurul unor posibili poli de creștere, precum și faptul că avem forță de muncă cu un nivel bun de pregătire în centrele universitare, care face posibilă implementarea unor investiții bazate pe tehnologii. Elementele enunțate anterior coroborate cu proximitatea geografică permit relocarea unor investiții din zone precum Rusia – cazul investiției Nokian”, a încheiat profesorul Flavius Rovinaru într-o notă optimistă.
Se încarcă comentariile...
