Analiză Mingea e în terenul României după incidentul de la Galați. Experții avertizează: „Dacă nu răspundem, următoarea țintă poate fi Kogălniceanu”

Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat de drona rusească prăbușită la Galați. Contingentul italian va fi dislocat la baza Mihail Kogălniceanu, unde va sprijini instruirea forțelor române în fața amenințărilor Moscovei. În tot acest timp, România a obținut aprobarea NATO pentru solicitările referitoare la capabilitățile de apărare antidronă necesare protejării flancului estic. În prezent, autoritățile așteaptă contribuția concretă a statelor aliate cu echipamente și sisteme de apărare. Totuși, conform experților, soluția reală și efortul principal trebuie să vină din interior.

Nicușor Dan, în blocul din Galați avariat de o dronă. FOTO: Administrația Prezidențială

Un bloc lovit de o dronă rusească, doi răniți, un apartament devastat și o țară care, din nou, se trezește că nu e pregătită. Acesta este bilanțul imediat al incidentului de la Galați. Dar dincolo de pagubele concrete, evenimentul a deschis și o fereastră de oportunitate diplomatică și strategică pe care România o poate folosi. Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, și Radu Carp, profesor de științe politice la Universitatea București, spun că mingea e în terenul românesc, cu toate că istoria recentă nu oferă prea multe motive de optimism.

Mingea este în terenul României

Profesorul de Științe Politice din cadrul Universității București, Radu Carp, explică faptul că acest moment de criză generează un context diplomatic favorabil, pe care statul român are datoria să îl valorifice inteligent.

„Incidentul creează și anumite oportunități pentru România pe plan extern. România este victima unui astfel de incident și, în mod firesc, celelalte state manifestă solidaritate. Acum rămâne de văzut în ce măsură România va reuși să transforme acest capital de simpatie într-un avantaj strategic pe termen mai lung. Mingea este în terenul nostru, ca să spun așa. A existat într-adevăr un val de simpatie neobișnuit, dar și incidentul în sine a fost unul neobișnuit”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”.

Profesorul atrage atenția asupra deciziilor tactice deficitare de pe plan intern. El precizează că sistemul MROPS este în continuare amplasat incorect și ar fi trebuit mobilizat rapid în zona Galațiului, unde există cele mai mari riscuri. Deși anticipează o preluare a responsabilităților de către NATO, Radu Carp lansează un avertisment.

„Dacă nu există răspunsuri adecvate, nu este exclus ca următorul incident să vizeze chiar baza de la Mihail Kogălniceanu. Chiar dacă o astfel de amenințare ar fi contracarată, există posibilitatea ca Rusia să continue să ridice nivelul provocărilor și să testeze limitele reacției occidentale și ale României”, spune Radu Carp.

Apărarea națională începe acasă, nu la aliați

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, mută discuția în zona responsabilității politice interne și critică dur abordarea autorităților de la București. Pentru el, sprijinul extern este secundar în raport cu acțiunea națională.

„Nu e nimic nou aici. E o oportunitate, în interior, să schimbăm abordarea. Problema mare a României nu este cum ne ajută aliații. Este faptul că noi nu ne ajutăm, pentru că România nu face ce trebuie pentru ea însăși. E o oportunitate ca clasa politică, unu, să-și ceară scuze că țara nu e bine apărată și, doi, să schimbe abordarea, să facă ce trebuie ca țara să fie apărată”, subliniază Iulian Fota.

Expertul invocă Articolul 3 din Tratatul NATO, care obligă statele membre să își consolideze propria capacitate de apărare înainte de a solicita intervenția aliaților. 

„Bătălia nu se câștigă pe plan extern. Nu poți merge la aliați să ceri ajutor dacă tu ai o țară disfuncțională și nu faci lucrurile de bază. Acum vreo 15 ani, un ambasador american ne spunea că are uneori impresia că românii le cer americanilor să iubească România mai mult decât o iubesc ei înșiși. Mi s-a părut o observație fundamentală. Nu poți cere aliaților să iubească țara mai mult decât o faci tu. Trebuie mai întâi să faci ce trebuie pentru propria țară”, se întreabă retoric Iulian Fota.

Mitraliere în loc de avioane F-16 

În spațiul public se discută intens despre lipsa mijloacelor anti-dronă, însă fostul consilier prezidențial consideră acest aspect o falsă problemă. El oferă exemplul Ucrainei, unde majoritatea dronelor sunt doborâte cu mitraliere antiaeriene.

„Se spune că nu avem suficiente mijloace anti-dronă. Eu cred că aceasta este o falsă problemă. În Ucraina, majoritatea dronelor sunt doborâte cu mitraliere, nu cu avioane. Există soluții simple și eficiente. România a avut cândva mitraliere antiaeriene foarte performante. Nu le mai avem? Le-am abandonat? După primul incident de la Galați, întrebarea corectă era: ce soluții ați identificat pentru ca așa ceva să nu se mai repete? Chiar nu există nimic în afară de avioanele F-16?”, susține Fota.

Fostul consilier prezidențial compară inacțiunea autorităților de la București cu mobilizarea exemplară a Poloniei după anexarea ilegală a Crimeei din 2014. 

„Nu văd niciun semn că lucrurile se vor schimba. Mă uit la clasa politică din 2014 încoace. Polonezii au înțeles după anexarea Crimeei că se confruntă cu o amenințare existențială și au acționat în consecință. Au avut dispute și conflicte politice, dar pe problemele fundamentale au lucrat împreună și și-au modernizat armata și industria de apărare. La noi nu există nici astăzi un semnal clar că întreaga clasă politică a înțeles gravitatea situației și este pregătită să facă ce trebuie”, a subliniat Iulian Fota.

Nu există coincidențe la nivel strategic

Mai mult, Iulian Fota desființează ipoteza unui simplu accident în cazul dronei de la Galați. În opinia sa, analiza traseului și a comportamentului aparatului de zbor indică o acțiune intenționată a Federației Ruse.

„Din informațiile și analizele pe care le-am urmărit, drona a executat manevre controlate, a coborât deliberat și a urmat un traseu logic. Aceste lucruri indică intenție. Dacă drona a fost manevrată într-o manieră rațională și controlată, atunci cineva a dus-o acolo în mod deliberat. Iar dacă informațiile [referitoare la] încărcătura explozivă sunt corecte, concluzia devine și mai puternică”, a conchis Iulian Fota.