Cum a fost blocată aproape de final construcția unui mare baraj din România. Soarta investiției începută în anii '80 VIDEO
0De doi ani, lucrările de amenajare a lacului de acumulare Mihăileni (Hunedoara) au fost oprite, în urma proceselor deschide de activiștii de mediu. Barajul său a fost finalizat după aproape patru decenii, dar soarta proiectului hidrotehnic rămâne incertă
La 20 de kilometri de municipiul Brad, șoseaua (DN 74) care străbate Munții Apuseni, urcând pe valea Crișului Alb spre orașul Abrud, traversează valea în care în anii ’80 a fost proiectat unul dintre marile lacuri de acumulare din vestul României.
Călătorii aflați pe Drumul Național 74 Brad – Abrud găsesc la intrarea în satul Mihăileni din Hunedoara un baraj de piatră și beton lung de 300 de metri și înalt de 24 de metri, singura construcție finalizată din Acumularea Mihăileni din Hunedoara (video), după aproape patru decenii de la începerea construcției.
O șosea de ocolire, aflată pe malul drept al râului, începută și ea în anii ’80 din dreptul barajului până în satul Mihăileni din Hunedoara, aflat la cinci kilometri, a rămas nefinalizată și nu poate fi folosită. Până în 2022 constructorii au lucrat la șosea, dar nu au mai apucat să finalizeze proiectul.
În amonte de baraj, drumul național străbate fostele terenuri și gospodării ale localnicilor din Mihăileni, cele mai multe lăsate în voia naturii după exproprierile începute în 1987.
O parte din terenuri sunt acoperite de vegetație forestieră, iar alte suprafețe mai sunt lucrate de localnici, până când – spun oamenii – va începe amenajarea lacului de acumulare.
Deși au început în anii ’80, sub regimul Ceaușescu, lucrările la Acumularea Mihăileni din Hunedoara – un proiect hidrotehnic necesar pentru aprovizionarea cu apă a localităților și unităților miniere din zona Bradului, dar și pentru prevenirea inundațiilor frecvente înregistrate pe valea Crișului Alb din Hunedoara și Arad, au rămas nefinalizate.
Investiția a demarat în forță în ultimii ani de comunism, a continuat în anii ’90 și 2000, cu numeroase întreruperi cauzate de lipsa finanțărilor și a fost reluată din 2018, cu fonduri atribuite anual de statul român.
În primăvara anului 2022, Administraţia Naţională Apele Române a anunțat finalizarea construcției barajului Mihăileni din Hunedoara, una dintre componentele importante ale investiției.
Continuarea lucrărilor va fi decisă de instanță
Barajul Mihăileni este funcțional și poate regla debitul Crișului Alb din aval, însă nu are lac de acumulare.
Amenajarea lacului și a drumurilor de ocolire au fost oprite de instanțele din Cluj, în urma unor procese deschise în ultimii ani de organizația neguvernamentală Declic împotriva statului român.
Dacă în primele etape ale lucrării, lipsa fondurilor a întârziat proiectul, când investiția a fost aproape de final, activiștii de mediu au reușit blocarea acesteia. Asociația Declic a reclamat legalitatea autorizațiilor de mediu și de construcție și a hotărârilor de Guvern necesare continuării proiectului.
Primul proces a vizat lipsa unei autorizații de construcție valabilă pentru Acumularea Mihăileni din Hunedoara, autorizația necesară lucrărilor fiind emisă în 1987. În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins cererea ONG-ului de a se constata lipsa de valabilitate a Autorizației de construire.
„Rămâne de neînțeles motivul pentru care asociația Declic a cerut oprirea lucrărilor și implicit anularea beneficiilor pe care acumularea Mihăileni le va produce și anume: apărarea împotriva inundațiilor și asigurarea necesarul de apă pentru locutorii și gospodăriile din zona Brad și Crișcior”, informa atunci Administrația Bazinală de Apă Crișuri.
Declic a contestat decizia tribunalului, iar Curtea de Apel Cluj Napoca a decis rejudecarea cauzei, la Tribunalul Cluj. Un nou proces va începe în luna aprilie 2024.
Organizația neguvernamentală Declic a reclamat în instanță că noul lac dăunează mediului pentru că va duce la defrișarea unei păduri de aproape cinci hectare, crescută în timp pe terenurile din zona barajului.
„Barajul de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb poate avea efecte ireversibile asupra mediului. Odată finalizat barajul, sectoare ale râului Crișul Alb și afluenții acestuia vor fi complet deteriorate, iar situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb va fi și el afectat. Mai mult, specialiștii avertizează că în spatele barajului se va forma o acumulare artificială, care va emite metan, gaz cu impact de 34 de ori mai intens decât CO2”, informa Declic.
Autoritățile reclamate arătau însă că lacul va contribui la creșterea biodiversității în împrejurimile acestuia, iar vegetația forestieră s-a extins pe suprafețe mari în jurul viitorului lac.
Procesele au dus la suspendarea, până la decizia definitivă a instanțelor, a mai multor lucrări nefinalizate la Acumularea Mihăileni din Hunedoara.
Patru decenii pentru 4,5 kilometri de șosea
Unele lucrări, nefinalizate, au început la mijlocul anilor ’80: devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu podul peste râul Crişul Alb la coada lacului, strămutarea a 5,5 kilometri din linia de înaltă tensiune care va traversa lacul de acumulare; amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare și amenajarea cuvetei lacului de acumulare.
Din 1986, a început construcția unui sector de 4,5 kilometri de drum național pe malul drept al Crișului Alb (video), deasupra viitorului lac de acumulare.
„Devierea pe DN 74, pe o distanță de numai 4,5 kilometri are cam tot ceea ce înseamnă lucrări de artă, din pricina terenului accidentat: 500 de metri de viaducte (cu elevaţii de 20—21 metri), cu accese grele și săpături în stâncă”, relata, în 1986, Augustin Busuioc, șeful de șantier din acea vreme.
În aproape patru decenii au fost realizați 3,52 kilometri din drumul național proiectat în anii '80, trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.
Lucrările pe ultimul sector al drumului național, din care au mai rămas de executat circa 900 de metri, ar putea fi reluate în perioada următoare, susține Pasztor Șandor, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri.
Este necesară emiterea unor avize pentru continuarea lor, după ce au fost oprite în 2022, odată cu procesele deschise de organizația de mediu.
Terenuri expropriate după trei decenii
Recent, organizația de mediu a pierdut unul dintre procesele cu statul român, în care a reclamat exproprierile din zonă.
Terenurile pe care ar urma să fie amenajat lacul de acumulare și utilitățile sale au revenit statului român, în urma exproprierilor începute printr-un decret din 1987 și continuate printr-o hotărâre de Guvern adoptată în 2022, care cuprindea alte suprafețe omise în decret.
„În Decretul nr. 92/1987 de expropriere a terenurilor, nu au fost cuprinse toate terenurile necesare finalizării lucrărilor. Drept urmare, a fost necesară aprobarea extinderii exproprierilor de terenuri, care nu au fost cuprinse în decretul iniţial din 1987, aprobarea exproprierii acestor terenuri fiind realizată prin H.G. nr.612/2022”, arăta Secretariatul General al Guvernului României.
În procesul început în 2022, activiștii de mediu au cerut anularea hotărârii de Guvern care legaliza noile exproprieri, ca fiind neconstituțională.
În urma deciziei Curții de Apel Cluj Napoca, statul român a câștigat în instanță dreptul de a realiza exproprierile ultimelor terenuri incluse în proiectul de amenajare a lacului de acumulare.
Astfel, localnicii din comunele Buceș și Crișcior au primit despăgubiri pentru fostele proprietăți aflate pe amplasamentul viitoarei acumulări, doar câteva mici suprafețe rămânând neexpropriate.
„Comisia de expropriere a hotărât acordarea de despăgubiri pentru 80 la sută din proprietarii identificați conform HG nr. 612/2022 care au depus documentele necesare. Pentru exproprierile aferente comunei Buceș, Administrația Bazinală de Apă Crișuri a depus spre plată suma de 161.675 de lei, reprezentând valoarea pentru expropierea aferentă unui număr de 94 de despăgubiri. Două unități administrativ teritoriale sunt incluse în coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național pentru acumularea Mihăileni și anume Buceș și Crișcior. Buceș reprezintă suprafața cea mai mare a coridorului de expropriere, așadar procedura a fost inițiată cu prioritate în acest UAT”, informa Prefectura Hunedoara.
Alți localnici, având sume mici de primit ori nemulțumiți de sumele oferite, nu au mai depus cereri de despăgubiri, ori au deschis procese statului român (video - 2023).
Acumularea Mihăileni trebuia finalizată în cinci ani
Lucrările la Acumularea Mihăileni din Hunedoara au început în 1987. Investiția, care ar fi trebuit finalizată în cinci ani, urma să asigure alimentarea cu apă a localităților și uzinelor miniere din zona Bradului.
De asemenea, amenajarea contribuie la atenuarea viiturilor și la prevenirea inundațiilor de pe valea Crișului Alb care produceau anual pagube localnicilor și să producă energie electrică printr-o hidrocentrală plănuită în zonă.
Lucrările au avut un ritm bun doar până în 1990, perioadă în care a fost realizată cea mai mare parte din baraj și din cei 4,5 kilometri din noua șosea de ocolire (DN 74 Brad – Abrud), a viitorului lac de acumulare.
„S-a excavat o mare cantitate de pământ ca să se asigure o temelie puternică pentru baraj şi loc suficient pentru acumularea apei. Între timp Crişul Alb a fost deviat. Pe locul unde curgeau, cândva, apele Iui se află buldozere, excavatoare şi basculante de mare tonaj. Într-o parte a şi început construirea barajului. Tehnologia de construcţie este etanşare cu diafragmă curbată din beton armat. Va fi o premieră în ţara noastră. Ca atare se cere multă atenţie pentru o execuţie impecabilă”, informa ziarul România Liberă, în martie 1989.
Pentru localnicii ale căror terenuri și case urmau să ajungă sub ape, autoritățile construiau locuințe în municipiul Brad.
„Deocamdată se discută despre barajul şl Acumularea Mihăileni. Dar este puţin spus. Pe Crişul Alb se va construi o microhidrocentrală vor fi amenajări pentru prevenirea inundațiilor până jos, la Vața (n.r. pe aproximativ 30 de kilometri) și se vor monta stații pentru asigurarea apei potabile și industriale necesare orașului Brad”, informa ziarul România Liberă în 1989.
În primii ani după 1990, ritmul de lucru la Acumularea Mihăileni a scăzut, iar timp de mai mulți ani, Acumularea Mihăileni din Hunedoara a rămas în conservare.
În 2022, a fost finalizat corpul barajului, înalt de circa 35 de metri, însă lucrările la șoseaua ocolitoare și la amenajarea lacului de acumulare sunt blocate, la fel și procedurile de expropriere a unor terenuri care vor fi cuprinse în amenajarea hidrotehnică.
Statul român a alocat până în prezent aproape 150 de milioane de lei pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei, informau reprezentanții Apelor Române.
Se încarcă comentariile...
