Marele baraj din România construit în 35 de ani, rămas fără lac de acumulare. De ce s-au oprit lucrările VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Lucrările la barajul Mihăileni s-au întins pe mai mult de 35 de ani, însă construcţia lacului său de acumulare a fost blocată.

La peste 35 de ani de la începerea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, barajul viitorului lac de acumulare de pe valea Crişului Alb  a fost recepţionat la sfârşitul lunii martie 2022, însă continuarea lucrărilor de amenajare a lacului de acumulare este blocată, în urma reclamaţiilor unei organizaţii de mediu.

GALERIE FOTO - ACUMULAREA MIHĂILENI

VIDEO - ACUMULAREA MIHĂILENI

Asociaţia Declic a solicitat în instanţă oprirea continuării proiectului început în anii ´80 în care statul român a investit până în prezent aproape 150 de milioane de lei.

Secretele marilor uzine energetice din Hunedoara: colosul Retezatului, salbele de hidrocentrale şi termocentrale VIDEO

Barajul uriaş din Valea Jiului, abandonat înainte de finalizare, după două decenii de muncă FOTO

Lacul Cinciş, şase decenii de la înfiinţare. Cum arată acum „litoralul Hunedoarei”, clădit pe ruinele a cinci sate | VIDEO

Un proces între reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale (reclamanţi) şi Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Consiliul Judeţean Hunedoara (pârâţi) se află în derulare la Tribunalul Cluj, iar continuarea lucrărilor depinde de sentinţa dată de magistraţi. Cauza a intrat pe rolul instanţei în luna mai, iar următorul termen al procesului a fost stabilit în 22 septembrie.


Barajul Mihăileni. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


Între timp, Asociaţia Declic a obţinut în instanţă atât suspendarea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula lucrările de amenajare a lacului de acumulare.
 


Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

barajul mihaileni foto daniel guta adevarul

Lucrările la Acumularea Mihăileni, suspendate

În primul proces, judecat la Tribunalul Cluj şi, în recurs, la Curtea de Apel Cluj-Napoca, reprezentanţii ONG-ului au obţinut suspendarea temporară a lucrărilor la Acumularea Mihăileni, reclamând că în ultimii ani acestea s-au derulat fără o autorizaţie de construire valabilă.

„În fapt, lucrările la Acumularea Mihăileni din judeţul Hunedoara au început în anul 1987, investiţia fiind aprobată prin Decretul nr. 243/25.12.1985. În perioada 1990-2006 autorităţile române au sistat lucrările din motive ce ţin de sfera de risc a beneficiarului. Ulterior, în perioada 2020-2021, au fost executate lucrări la baraj în procent de 34%, fără a avea la bază o autorizaţie de construire valabilă. În faţa instanţei, asociaţia a mai arătat că nu există studii de mediu prin care să fie reglementate soluţiile de limitare sau prevenire a prejudiciilor ecologice, precum şi că impactului ecologic al barajului constă în deteriorarea corpurilor de apă, afectarea situl Natura 2000 Defileul Crişului Alb, aflat în aval, sit desemnat pentru 7 specii de peşti. Mai mult, a susţinut faptul că lucrările se realizează în baza unei autorizaţii de construire din anul 1987, care evident a devenit caducă”, informa, în 22 martie, Casa de avocatură Revnic şi Asociaţii, care a reprezentat ONG-ul în instanţă.

Ulterior, la recurs, Curtea de Apel Cluj – Napoca a menţinut hotărârea instanţei de fond,


Ternul viitorului lac de acumulare Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

barajul mihaileni foto daniel guta adevarul

Barajul inaugurat, lucrările la lacul său oprite

În 31 martie, la câteva zile după soluţionarea pe fond a cererii de suspendare, lucrările la barajul Mihăileni au fost recepţionate de Apele Române, într-o ceremonie la care a participat ministrul Tanczos Barna, al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

„36 de ani au aşteptat hunedorenii ca statul să îşi îndeplinească obligaţia de a finaliza corpul barajului Mihăileni, care a fost inaugurat astăzi. În ultimii ani, am reuşit să deblocăm lucrările care au început înainte de Revoluţia din 1989.În această perioadă, am finanţat lucrările barajului cu peste 34 de milioane de lei. Este o investiţie deosebit de importantă, atât pentru locuitorii oraşului Brad şi a celor din împrejurimi, cât şi pentru terenurile agricole din punct de vedere al protecţiei împotriva inundaţiilor. De asemenea, barajul va furniza apă potabilă aşezărilor din jur şi este adecvat pentru producerea de energie verde alternativă”, anunţa ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că până la 31 martie au fost finalizate: barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, inclusiv montajul echipamentelor hidromecanice; drumul de exploatare de pe malul stâng, pe o lungime de 3,60 km; devierea Drumului Naţional 74 din care s-au executat 3,52 km (din totalul de 4,6 kilometri), trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.


Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

barajul mihaileni foto daniel guta adevarul

În ziua recepţiei lucrărilor la baraj, Prefectura Judeţului Hunedoara a transmis că până în anul 2023 urmează să fie finalizate şi celelalte componente ale investiţiei: devierea Drumului Naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 kilometri; devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu podul peste râul Crişul Alb la coada lacului; strămutarea celor 5,5 kilometri ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare; amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni; amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia. Lucrările sunt oprite în prezent.

Exproprierile au fost suspendate în instanţă

Pentru ca amenajarea lacului de acumulare să poată continua, în luna mai, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost aprobat amplasamentul şi au fost declanşate procedurile de expropriere a tuturor terenurilor localnicilor din zona viitorului lac de acumulare.


Lacul de acumulare, în 2021. Atunci constructorii lucrau la amenajarea sa.

„Actul normativ constituie ultima etapă a posibilităţii de finalizare a lucrărilor şi prevede declanşarea procedurii de expropriere a unui număr de 142 de imobile situate pe amplasamentul acestei lucrări, situate pe o suprafaţă totală de 163.335 metri pătraţi. Suma necesară despăgubirii proprietarilor este de 219.981 lei şi se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, pe anul 2022”, informa Prefectura Judeţului Hunedoara.

Asociaţia Declic a contestat în instanţă efectele Hotărârii de Guvern, iar la sfârşitul lunii iulie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a admis cererea formulată de organizaţia neguvernamentală.

„Am arătat că a expropria terenuri preponderent acoperite cu păduri în scopul defrişării pentru proiectul Acumularea Mihăileni nu este doar prematur, dar şi nelegal, fiind încălcate atât norme naţionale cât şi unionale asumate de România privitoare la prevenirea deteriorării corpurilor de apă, atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii”, informa, recent, pe site-ul ei, Casa de avocatură.


Barajul de la Mihăileni. ADEVĂRUL

barajul mihaileni foto daniel guta adevarul

Asciaţia a solicitat în instanţă şi anularea Hotărârii de Guvern cu privire la exproprieri, motivând că viitoarea acumulare artificială ar produce un prejudiciu ecologic ireversibil şi un prejudiciu climatic. Procesul va începe la Tribunalul Cluj.

Statul român îl consideră important

Într-un punct de vedere transmis de Administraţia Apelor Române, reprezentanţii instituţiei arătau că finalizarea lucrărilor începute în anii ´80 şi aflate într-un stadiu avansat este necesară şi importantă.

„Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval,  alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum şi producerea de energie electrică. Viitorul lac de acumulare creează premizele dezvoltării unui habitat natural ce duce la îmbunătăţirea stării ecologie a zonei. În contextul schimbărilor climatice şi a crizei energetice la nivel mondial, crearea unei surse de apă aduce beneficii multiple judeţului, cu atât mai mult cât zona Brad şi localităţile de pe valea Crişului Alb se integrează în spaţiul vast declarat ca defavorizat al Ţării Moţilor”, arăta Administraţia Apele Române.
 

Lucrările trebuiau finalizate în cinci ani

Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.

Acumularea de pe râul Crişul Alb a rămas, în schimb, unul dintre cele circa 30 de proiecte hidrotehnice începute înainte de 1989 în România şi nefinalizate în următoarele trei decenii. De această investiţie urmau să beneficieze comunităţile din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp.

Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.

Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier. După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.

Statul român a alocat până în prezent 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor

VIDEO Priveliştile superbe din Masivul Retezat care arată de ce românii îi spun „târâmul fermecat cu ochi albaştri”

Secretele uriaşului baraj Valea de Peşti, ridicat în timp record, în anii ´70. Cum a fost retezat un munte VIDEO

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite